VSH-ul reprezintă viteza de sedimentare a hematiilor/eritrocitelor – celule care asigură transportul oxigenului de la plămâni la ţesuturi. Cu cât hematiile sedimentează mai repede, cu atât VSH-ul este mai mare, fiind un indicator de răspuns de fază acută.

Cauzele VSH-ului crescut sau, din contra, scăzut sunt multiple şi pot ascunde afecţiuni mai mult sau mai puţin grave.

De regulă, realizarea analizei VSH se recomandă atunci când există suspiciunea de reacţii inflamatorii, infecţii sau boli autoimune, dar nu este un test diagnostic pentru o anumită boală. Aşadar, testul oferă indicii că ceva este în neregulă în organism şi conduce medicul spre recomandări extinse de analize, care pot oferi un diagnostic precis.

Analiza VSH constă în recoltarea unei cantităţi mici de sânge, care ulterior este trimis la laborator şi testat. Nu sunt necesare pregătiri speciale pentru acest test.

De ce este necesar testul VSH

Medicii pot recomanda efectuarea acestei analize în următoarele situaţii:

– Febră frecventă fără o cauză anume;
– Durerile articulare (articulaţii înţepenite) care durează mai mult de 30 de minute în fiecare zi (de regulă dimineaţa);
– Durerile de cap frecvente, în special cele însoţite de dureri la nivelul umerilor;
– Scăderea bruscă şi nejustificată în greutate;
– Dureri musculare la nivelul umerilor, gâtului şi pelvisului;
– Diareea persistentă;
– Sânge în scaun;
– Dureri abdominale apărute din senin.

De asemenea, testul este indicat şi pentru a verifica dacă o afecţiune (boală inflamatorie, cancer etc.) răspunde la un anumit tratament. Aşadar, testul VSH este util în depistarea şi monitorizarea:

– Bolilor autoimune;
– A infecţiilor la nivel osos;
– A anumitor forme de artrită;
– A unor boli inflamatorii care cauzează simptome vagi.

Valorile normale VSH

Valorile normale ale VHS-ului diferă în funcţie de vârstă şi sex, astfel:

• Bărbaţi sub 50 de ani: < 15 mm/h
• Bărbaţi peste 50 de ani: < 20 mm/h
• Femei sub 50 de ani: < 20 m/h
• Femei peste 50 de ani: < 30 mm/h
• Nou-născuţi: între 0 şi 2 mm/h
• Copii şi adolescenţi: între 3 şi 13 mm/h

Trebuie menţionat că în perioada sarcinii valorile normale ale VSH-ului sunt vizibil mai mari, acestea variind între 18 şi 70 mm/h.

Ce afecţiuni poate ascunde un VSH anormal

VSH-ul care iese din valorile normale poate fi un instrument util în stabilirea diagnosticului, dar nu oferă un indiciu clar că pacientul respectiv suferă de o anumită afecţiune, caz în care medicul recomandă efectuarea unor teste suplimentare.

Valori crescute VSH
 

Valorile crescute ale VSH-ului pot ascunde numeroase probleme de sănătate, precum:

• Anemie
• Cancer de sânge (limfom sau mielom multiplu)
• Boli renale
• Afecţiuni ale tiroidei
• Pneumonia
• Boala inflamatorie pelvină
• Inflamaţia apendicelui
• Preeclampsia

Sistemul imunitar ajută organismul să lupte cu substanţele nocive, iar existenţa unei boli autoimune cauzează „atacul” greşit al sistemului imunitar, care distruge inclusiv ţesuturile sănătoase. De regulă, VSH-ul este crescut în cazul în care pacientul suferă de o astfel de afecţiune autoimună (cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă etc.).

Valorile extrem de mari ale VSH-ului pot apărea şi în cazul unor boli autoimune severe, cum ar fi:

• Vasculita alergică
• Arterita cu celule gigante
• Hiperfibrinemie (creşterea concentraţiei de fibrinogen din sânge)
• Macroglobulinemie
• Vasculită necrozantă
• Polimialgie reumatică

De asemenea, VSH-ul cresut poate fi cauzat şi de anumite infecţii în corp (infecţii generalizate, infecţii ale oaselor, infecţii la nivelul inimii, febră reumatică, infecţii severe la nivelul pielii, cum este erizipelul, tuberculoză etc.).

Valori scăzute VSH

În anumite situaţii, VSH-ul poate fi mai mic decât normal, iar acest lucru poate fi cauzat de:

• Insuficienţa cardiacă congestivă
• Hipervâscozitatea sanguină
• Hipofibrinemie (nivel scăzut al fibrinogenului din sânge)
• Leucemie
• Nivel redus al proteinelor plasmatice (cauzat de o afecţiune renală)
• Policitemia vera (o afecţiune a sângelui în care măduva osoasă produce în exces celule sanguine eritrocite, trombocite şi leucocite)
• Anemia cu celule în seceră (siclemia)

Dacă rezultatul acestui test nu se încadrează în limitele normale, medicul curant va solicita analize suplimentare, pentru a depista cauza reală a simptomelor manifestate.

Surse: healthline.com, medlineplus.gov