Una dintre cele mai deranjante probleme întâlnite la persoanele de toate vârstele, atât la adolescenţi, cât şi la femeile însărcinate sau aflate în perioada ciclului menstrual este acneea. Această afecţiune, pe lângă tratamentele recomandate de specialişti, leacurile minune au reuşit că câştige popularitate, praful de aspirină fiind, de fapt, foarte folosit asupra leziunilor. 

 

Domnul doctor Laurenţiu Vlădău, specialist dermatolog a explicat dacă această metodă este eficientă sau nu şi care ar putea fi efectele negative asupra pielii.

 

Apariţia coşurilor este dată nu doar de factorii hormonali, ci şi de producţia în exces a sebumului şi amestecarea lui cu celulele moarte ale pielii. Astfel se creează un mediu ideal pentru dezvoltarea unor bacterii cauzatoare de acnee. Pentru a trata această problemă există numeroase metode, printre care şi una controversată: praful de aspirină. Probabil punctul de pornire a fost reprezentat de proprietăţile substanţei active din aspirină, acidul acetilsalicilic, care este apropiată ca structura chimică cu acidul salicilic aflat în multe produse folosite pentru tratamentul acneei.

 

“Ambele substanţe fac parte din clasa de medicamente denumite salicilaţi. Acidul salicilic are proprietăţi comedolitice, de dizolvare a dopurilor de keratină amestecată cu sebum din glandele sebacee şi trebuie folosit în mod continuu în creme, loţiuni, soluţii în concentraţii diferite în funcţie de tipul acneei şi particularităţile tenului pacienţilor. Dermatologii îl folosesc frecvent în concentraţii mari în peelinguri chimice controlate pentru tratamentul acneei”, explică domnul doctor Laurenţiu Vlădău. “Acidul acetilsalicilic nu a fost, însă, folosit în această direcţie iar dovezile medicale că această substanţă ar avea un efect asupra acneei sunt anecdotice. Este posibil ca rezultatele să fie asemănătoare cu cele obţinute cu acidul salicilic, însă nu au fost făcute destule studii în acest sens şi nici produse testate pentru a demonstra siguranţa pentru pacienţi. Pe de altă parte, stabilitatea acidului acetilsalicilic după ce tableta de aspirină este pisată este afectată în mod cert, iar absorbţia în piele în această formă este probabil minimă sau absentă”, continuă specialistul dermatolog.

Praful de aspirină, ca orice alt praf sau pudră, usucă pustulele sau leziunile inflamatorii, dar fără să influenţeze comedoanele închise sau deschise (punctele albe şi negre). Dacă se pisează tabletele în bucăţi mai mari şi se freacă viguros pe faţă, efectul va fi unul de exfoliere mecanică, nu neapărat efect chimic activ asupra punctelor albe sau negre. Există riscul de activare a inflamaţiei cu apariţia de pigmentare post-inflamatorie şi chiar agravarea acneei. 

 

Cu alte cuvinte, din punct de vedere medical şi ştiinţific, efectul prafului de aspirină (acid acetilsalicilic) asupra acneei nu este cunoscut în totalitate şi, având în vedere că există opţiuni sigure şi dovedite de tratament cu acid salicilic, substanţa foarte asemănătoare din punct de vedere chimic, nu am avea nici un motiv să apelăm la acest leac.