În Romania femeile mor, mai mult decât în orice țară europeana, de unele dintre cele mai tratabile și evitabile cancere: ginecologice. Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe este medicul mulțumită căruia femeile din România care se confrunta cu cancere ginecologice au început sa aibă acces la o abordare de tratament care are sănătatea lor în centru. Specialistul ne-a vorbit despre cancerul vulvar, așadar află de ce apare, cum se manifestă și cum se tratează.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cancerul vulvar este unul din cele mai rare cancere ginecologice. Factorii de risc sunt vârstă înaintată, infecția HPV, boli care scad imunitatea (HIV) și displaziile vulvare (atrofia). Există dovezi că, de fapt, cancerul vulvar este reprezentat de două boli separate. Un tip se dezvoltă din leziuni vulvare produse de infecția HPV cu tulpini cancerigene și are o răspândire în creștere în rândul femeilor tinere. Al doilea, care afectează mai ales femeile în vârstă, se dezvoltă pornind de la leziuni necanceroase ale pielii regiunii vulvare, ca rezultat al unei inflamații cronice (ipoteza prurit-scărpinat-lichen scleros). Aceste leziuni sunt multiple și dau recidive mai frecvent.

Vârstă este un factor de risc. Mai puțin de 20% din cancerele vulvare se întâlnesc la femei sub 50 ani, în timp ce 50% din cancerele vulvare se întâlnesc la femei trecute de 70 ani.

Infecția HPV este un factor de risc important. Dar spre deosebire de cancerul vaginal unde incidența infecției HPV este 78%, incidența HPV în cancerul vulvar este de 25%. Tulpinile cel mai frecvent implicate sunt 16 și 18, iar riscul de cancer este mai mare în cazul infecției persistente. Ca și în cazul cancerului de col, virusul HPV generează o leziune precanceroasă care apoi evoluează în cancer invaziv. Cancerul asociat cu infecția HPV (16 și 18) se întâlnește la femei tinere, fumătoare, cu infecție HIV concomitentă, cu mai mulți parteneri sexuali.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cancerul vulvar la femeia tânără are o evoluție mai rapidă. El apare la nivelul unui condilom sau neg al vulvei, leziune produsă de tulpini HPV, cel mai frecvent 16 și 18. Această leziune crește și se poate ulcera, poate sângera, se poate suprainfecta și produce prurit sau mâncărime. Nedepistat precoce, cancerul se poate extinde către vagin, anus sau uretră și poate da metastaze în ganglionii de la baza coapsei. Cancerul vulvar înainte de menopauză apare mai frecvent la fumătoare, la persoane cu imunitatea scăzută (HIV sau boli autoimune) și cu mai mulți parteneri sexuali. În cazuri avansate pot apărea ganglioni palpabili la încheietura coapsei, ceea ce sugerează metastaze ganglionare.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cancerul vulvar în menopauză poate fi asimptomatic mai multă vreme sau se poate manifesta prin prurit (mâncărime), sângerare, apariția unei tumori care creste și devine ulcerată. Alteori poate fi o tumoră plată sau o zonă decolorată a tegumentului. Leziunea poate fi unică sau pot fi mai multe leziuni. Cancerul vulvar la femeia în menopauză se dezvoltă pornind de la o leziune distrofică vulvară care are o evoluție cronică, perioadă în care semnul principal este pruritul sau mâncărimea, ce determină scărpinatul și leziuni ale tegumentului produse de acesta.

Datorită faptului că leziunile distrofice vulvare sunt întinse, există posibilitatea ca în cazul unui tratament conservator al cancerului vulvar, să apară, în timp, leziuni canceroase cu alte localizări vulvare, care nu sunt recidive, ci noi cancere. Leziunile precanceroase în menopauză au o evoluție lentă către cancer. În stadii avansate se întâlnesc leziuni ulcerate sau ulcero-vegetantate, suprainfectate, care se extind către vagin, anus sau uretră. Tot în cazurile avansate se pot palpa ganglioni la încheietura coapsei, fapt ce sugerează metastaze ganglionare.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Tratamentul cancerului vulvar este chirurgical. Se recomandă să se aplice cel mai limitat procedeu chirurgical care poate vindeca boala. Aceasta din cauza faptului că operațiile vulvare întinse afectează profund viață sexuală a unei femei și identitatea sa sexuală. Extirparea în totalitate a vulvei sau vulvectomia radicală, așa cum se făcea cu decenii în urmă, este considerată cea mai mutilantă intervenție chirurgicală ginecologică și era însoțită de un risc infecțios major. Astăzi, chiar și operațiile radicale se efectuează după noi tehnici care scad considerabil riscul infecțios.

Atitudinea conservatore în cancerul vulvar se adresează nu numai vulvei, ci și ganglionilor inghinali. Se poate efectua o extirpare limitată a zonei ce conține tumora cu o margine de țesut sănătos în jurul ei. Sau, pentru leziuni mai întinse, se poate extirpa o jumătate a regiunii vulvare (hemi-vulvectomiei). Extirparea tumorii vulvare este însoțită și de tratamentul ganglionilor inghinali, sub forma exirparii lor complete sau a extirpării unui singur ganglion, numit ganglionul sentinela, identificat cu ajutorul unei substanțe radioactive. Sunt și situații în care cancerul vulvar este depistat precoce, este limitat în suprafață și nu necesita decât extirparea limitată a leziunii.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Caracterul localizat sau extins al cancerului vulvar se stabilește în urma consultului ginecologic și a unor investigații imagistice (ecografie, CT sau RMN). Consultul ginecologic poate evidenția extinderea cancerului vulvar la vagin, uretră, anus, dar și la ganglionii de la baza coapsei, prin palpare. Suspiciunea extinderii cancerului vulvar la nivelul ganglionilor de la baza coapsei este furnizată de ecografie. Pentru extinderea la organele vecine (vezică, anus, rect), ganglionii pelvini și alte organe la distantă, informațiile furnitate de CT și RMN cu substanță de contrast sunt esențiale. Dovada extinderii cancerului este dată de biopsia structurilor suspecte.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cheia succesului în tratamentu cancerului vulvar constă în depistarea și diagnosticul precoce. Este un principiu general în medicină. Diagnosticul precoce permite intervenții conservatoare care vindecă boala, care nu modifică anatomia vulvei și permit conservarea sexualității femeii. În stadii mai avansate, dar operabile ca primă soluție de tratament, se poate face o extirpare largă a leziunii, cu verificarea microscopică a marginilor de țesut sănătos, însoțită de evaluarea ganglionilor de la baza coapsei sau extirparea lor. În cazul în care se găsesc metastaze la nivelul acestor ganglioni, se vă lua decizia radioterapiei în aceste zone ganglionare.

În alte situații operabile se poate recurge la extirparea unei părti a vulvei, operație numită hemivulvectomie sau chiar a întregii vulve (vulvectomie radicală) și a ganglionilor inghinali, bilateral. Tratamentul asociat stadiilor operabile poate fi radioterapia ganglionilor inghinali, dacă aceștia conțin metastaze.

În stadii avansate local, se va recurge la chimioterapie și radioterapie. În cazurile care răspund la acest tratament se poate efectua ulterior intervenția chirurgicală. Deciziile de tratamet în cancerul vulvar, ca și în toate cazurile de afecțiuni oncologice, se iau într-o comisie oncologică (tumor board). Există unele date preliminare care sugerează că vaccinarea HPV înainte de începerea vieții sexuale ar putea reduce sau chiar preveni cancerul vulvar.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cancerul vulvar este cel mai ușor de diagnosticat, deoarece este vizibil. Cazurile prezentate la medic sunt tardive datorită neglijenței pacientei sau pudorii sale, mai ales la femeile în menopauză, la care se întâlnește cel mai frecvent. Diagnosticul corect este stabilit de un medic specialist ginecolog care, după examenul clinic, va recurge la biopsie. Pentru a stabili stadiul evolutiv al bolii este necesară examinarea ecografică a ganglionilor inghinali (baza coapsei), dar și o tomografie computerizată cu substanță de contrast pentru a evalua extinderea bolii la distanță.

Sunt două tipuri distincte de cancer vulvar: unul care apare la femeia tânără înainte de menopauza și este cauzat de infecția HPV și altul care apare în menopauză, pe fondul unor leziuni distrofice ale tegumentului vulvei (lichen scleros), fără legătură cu infecția HPV.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Tratamentul cancerului vulvar este chirurgical și constă în extirparea leziunii/leziunilor vulvare și a ganglionilor inghinali (de la baza coapsei). Amploarea intervenție chirurgicale depinde de întinderea leziunii canceroase. Uneori este extirparea limitată a unei leziuni unice, cu țesut sănătos în jur (chirurgie conservatoare), alterori este necesară extirparea întregii regiuni vulvare (vulvectomie radicală). Este cea mai mutilantă intervenție chirurgicală în ginecologia oncologică întrucât alterează profund imaginea corporală a femeii și identitatea ei sexuală. Tratamentului chirurgical i se adaugă și radioterapia în cazul metastazelor în ganglionii regionali de la baza coapsei sau pelvis.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cancerul vulvar este vindecabil dacă este detectat și tratat în stadii precoce. Chirurgia cancerului vulvar este grevată de cele mai multe complicații infecțioase locale. Cele mai serioase probleme după operație sunt legate de viață sexuala. Atât prin modificările anatomice create de chirurgie și radioterapie, cât și prin afectarea profundă a comportamentului sexual al femeii.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Cel mai frecvent cancer vulvar este cancerul scuamos, asemănător celui al colului și vaginului (90%). Se mai pot întâlni melanoame și cancere al unor glande (Bartholin), dar și sarcoame.

Sunt doua tipuri de cancer vulvar: unul care apare la femeia tânără înainte de menopauză și este cauzat de infecția HPV și altul care apare în menopauză, pe fondul unor leziuni distrofice ale tegumentului vulvei (lichen scleros), fară legătură cu infecția HPV.

Prof. Univ. Dr. Peltecu Gheorghe: Viață unei femei vindecate de cancer vulvar este normală, cu excepția vieții sexuale care provoacă inițial mari frustrări, iar apoi resemnare. Consilierea psihologică este mai necesară decât în celelalte boli oncologice ginecologice.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro