Ce este bradicardia
In stare de repaus, frecventa cardiaca cu valori cuprinse intre 60 si 100 de batai pe minut, este considerata normala. Atunci cand frecventa cardiaca are valori mai mici de 60 de batai pe minut, vorbim de bradicardie sau puls lent.
Frecventa cardiaca redusa poate fi normala in cazul anumitor pacienti. In cazul adultilor atleti, care au un program de antrenament, frecventa cardiaca ce, in repaus, are valori sub 60 bpm, nu provoaca alte probleme de natura cardiaca. Cu toate acestea, uneori, poate reprezenta si un semn ca exista probleme ale activitatii electrice de la nivelul miocardului. De regula, in formele usoare sau medii, bradicardia nu reprezinta un pericol, insa in forma severa, poate fi amenintatoare de viata.
Putem clasifica bradicardia in mai multe tipuri:
Bradicardia sinusala – pacientul are o frecventa cardiaca mai mica de 60bpm. Acest lucru poate fi catalogat normal, de exemplu, persoanele tinere, atletice, au acest tip de bradicardie. Acest tip nu poate cauza complicatii decat daca frecventa scade sub 40 de bpm.
Pauza Sinusala – intreruperea brusca a activitatii eletrice pentru o perioada variabila. Practic, nu se mai emit impulsuri sinusale. In anumite cazuri, poate surveni sincopa sau moartea subita.
Disfunctia nodului sinusal – reprezinta combinarea mai multor tipuri de aritmii, atat ritmuri rapide, cat si lente. Complicatiile pot fi: aparitia tahiaritmiilor atriale (flutterul atrial sau fibrilatia atriala), sincopa, evenimente trombolembolice,moartea subita.
Tahicardia-Bradicardia – reprezinta o trecere intre cele doua tipuri de aritmii – tahicardia (bataia rapida) si bradicardia (bataia lenta). De obicei, acest tip de sindrom apare in cazul pacientilor diagnosticati cu fibrilatie atriala. Riscul de accident vascular cerebral este foarte mare.
- Cuprins
- Ce este bradicardia
- Cauzele bradicardiei
- Simptome de bradicardie
- Investigatii radioimagistice si de laborator
- Tratamentul pentru bradicardie
- Recomandari Medicale
Cauzele bradicardiei
Bradicardia poate fi cauzata de afectiuni care intrerup impulsurile electrice normale ce au rolul de a contracta muschiului inimii, controland astfel rata de pompare a miocardului. Aparitia acestei bradicardii poate fi cauzata, o data cu inaintarea in varsta, de boli coronariene care pot provoca infarctul miocardului (necroza muschiului inimii), de infectiile de tipul endocarditei si miocarditei.
Hiperkaliemia* poate provoca incetinirea impulsurilor electrice, prin nivelul scazut de electroliti in sange. De asemenea, tratamentele medicamentoase pentru tratarea unor afectiuni cardiace si a hipertensiunii arteriale, medicamente de tipul betablocantelor, antiaritmicelor si digoxinul pot influenta frecventa cardiaca.
Simptome de bradicardie
Pacientul diagnosticat cu aceasta forma de aritmie, poate resimti simptome ca:
• ameteli frecvente
• dispneea (dificultati respiratorii, respiratie dificila)
• oboseala
• dureri in piept si palpitatii
• probleme de concentrare
• lipotimie
Aceste simptome nu sunt obligatorii a fi resimtite. Unii pacienti nu sesizeaza niciun fel de eveniment medical sau au forme usoare si, deseori, exclud cauza medicala. Pentru a avea siguranta ca frecventa cardiaca este normala, intre 60 si 100 de batai pe minut in stare de repus, este necesara masurarea pulsului, folosind un pulsiometru.
In cazul in care pulsul este totusi normal, insa simptomele aritmiei sunt resimtite, recomandarea principala este aceea de a vizita medicul cardiolog, pentru a exclude orice probabilitate a unei afectiuni coronariene.
Investigatii radioimagistice si de laborator
In cadrul consultului cardiologic, pentru evidentierea bradicardiei, pe langa consultul clinic, se efectueaza electrocardiograma care are rolul de a masura si de a marca eventuale anomalii de ritm. De obicei, bradicardia se poate resimti in timpul efectuarii electrocardiogramei, insa poate fi si episodica, iar in momentul eletrocardiogramei sa nu poata fi observata.
Din acest motiv, in cazul in care bradicardia nu se evidentiaza pe electrocardiograma efectuata in timpul consultatiei, medicul va recomanda montarea unui holter ecg. Acest dispozitiv inregistreaza intreaga activitate electrica a inimii si poate fi purtat de catre pacient, pentru minimum 24 de ore sau, la recomandarea medicului cardiolog, pentru 72 de ore. In acest timp, pacientul va avea o activitate fizica normala, cu efort normal pentru a se putea identifica episoadele aritmice, atat in stare de efort, cat si in repaus.
*Este necesara efectuarea analizelor de laborator in cazul pacientilor diagnosticati cu hiperkaliemie. Nivelul ridicat de potasiu in organism poate tulbura activitatea electrica. Tratand dezechilibrul electrolitic, se poate restabili ritmul normal al inimii.
Desi masurarea tensiunii arteriale, a pulsului si efectuarea unei electrocradiograme pot fi suficiente pentru diagnosticarea bradicardiei, in anumite cazuri, se impun teste suplimentare pentru a detecta cauzele aparitiei aritmiei.
Ecografia 2D si Doppler evidentiaza eventualele boli structurale cardiace ce determina bradicardia. Cele mai frecvente boli structurale: sunt insuficienta aortica, bolile congenitale, hipertensiunea pulmonara, cardiomiopatia hipertrofica etc.
O alta investigatie importanta in diagnosticarea corecta a aritmiilor cardiace este testul de efort. Acest test se efectueaza in tinuta sportiva, pe banda de alergat sau pe cicloergometru (bicicleta medicala), se monteaza electrozi pe pieptului pacientului cu rolul de a monitoriza functionalitatea inimii in timpul efortului, respiratia si tensiunea arteriala.
De asemenea, se poate recomanda angiografia coronariana cu rol de evidentiere a problemelor structurale de la nivelul inimii. Ateroscleroza reprezinta afectiunea peretilor vaselor sangvine care, netratata, provoaca in timp ingustarea vasului de sange pana la infundarea acestuia. Ateroscleroza este principala cauza a infarctului miocardic acut, accidentului vascular cerebral, bolilor cardiovasculare etc.
Cand bradicardia este severa si nu poate fi evidentiata cu ajutorul investigatiilor prezentate mai sus, se recomanda efectuarea unui studiu electrofiziologic. Scopul acestor studii electrofiziologice este acela de a determina cauza exacta a aritmiei cardiace, testand activitatea electrica a inimii pentru a descoperi originea ritmului anormal. Este o investigatie concreta care poate stabili necesitatea implantarii unui stimulator cardiac (pacemaker) sau defibrilator cardiac si poate stabili daca este necesara efectuarea unei ablatii prin care se trateaza aritmia, prin distrugerea tesutului responsabil de semnalele electrice anormale.
Tratamentul pentru bradicardie
Conduita terapeutica pentru tratarea bradicardiei variaza in functie de problemele electrice de conducere, severitatea simptomelor si cauzele frecventei cardiace scazute.
Daca bradicardia este cauzata de apneea de somn obstructiva, de hipotiroidism, tratarea acestor afectiuni poate corecta ritmul anormal.
Numeroase medicamente pentru tratarea unor afectiuni diverse pot determina modificari ritmice. In baza anamnezei, medicul cardiolog va verifica daca acele medicamente cauzeaza aritmia si, daca este necesar, va recomanda tratamente alternative rezolvand astfel si tulburarea de ritm cardiac.
Pentru a tine sub control aritmia cardiaca, poate fi necesara implantarea unui stimulator cardiac. Acest dispozitiv, de dimensiuni mici, dotat cu un generator de puls si sonde de stimulare este implantat subcutanat, sub clavicula stanga sau sub muschiul pectoral, cu rolul de a ajusta ritmul inimii in raport cu nevoile organismului.
Procedura de implantarea a stimulatorului cardiac este una minim invaziva si presupune fixarea sondelor la nivelul tesutului cardiac, urmand ca acestea sa fie atasate generatorului de puls. Stimulatorul cardiac monitorizeaza permanent frecventa cardiaca si genereaza impulsuri electrice ori de cate ori este nevoie pentru a restabili, in cazul aritmiilor, frecventa cardiaca normala.
Recomandari Medicale
In momentul in care resimtiti frecvent unele dintre simptomele mentionate in acest articol, recomandarea medicala este aceea de a va adresa unui medic specialist cardiolog pentru a exclude, in primul rand, o boala cardiaca severa. In urma consultului, medicul cardiolog va va recomanda pasii pe care ii aveti de efectuat in continuare sau in cazul in care nu exista motive de ingrijorare, va va recomanda un control cardiologic periodic. Este recomandat ca episoadele de aritmie cardiaca sa fie notate pentru a ajuta in anamneza pacientului.
Preluat de la: Csid.ro