40 de milioane din întreaga lume poartă acest diagnostic cumplit care, cel mai adesea, ia forma maladiei Alzheimer. Afectează tot mai mulţi oameni, dar şi tot mai tineri.

La finalul anului trecut, miniştrii sănătăţii din ţările membre ale grupului G8 şi-au propus ca obiectiv să găsească, până în 2025, un tratament împotriva demenţei, în timpul unui summit fără precedent desfăşurat la Londra.

După ţelul propus în decembrie 2013, Marea Britanie a anunţat lansarea unui studiu de proporţii asupra demenţei, despre care premierul britanic David Cameron a declarat că trebuie combătută „cu aceeaşi hotărâre ca şi cancerul”.

Cercetătorii britanici au strâns date referitoare la sănătatea şi modul de viaţă a două milioane de voluntari cu vârsta peste 50 de ani, pentru a identifica mai exact cauzele şi tratamentul posibil al maladiei. „Trebuie să combatem demenţa cu aceeaşi hotărâre şi implicare de care dăm dovadă atunci când luptăm împotriva cancerului”, a spus prim-ministrul Marii Britanii, precizând că „doar trei din 101 medicamente împotriva demenţei, create între 1998 şi 2011, au fost puse pe piaţă”. Guvernul britanic a prevăzut să aloce 66 de milioane de lire sterline (82 de milioane de euro) în 2015 pentru cercetarea demenţei, faţă de numai 28 de milioane de lire sterline (35 de milioane de euro) în 2009.

Statistici tot mai alarmante

Până la un leac, însă, cifrele privind evoluţia bolii sunt tot mai îngrijorătoare. Numărul persoanelor diagnosticate cu demenţă a crescut cu 62 de procente în ultimii şapte ani, potrivit unor cercetări recente. Astfel, între 2013 şi 2014, numai în Marea Britanie, au fost diagnosticate cu demenţă 344.000 de persoane, în condiţiile în care între 2006 şi 2007 numărul acestora era de 213.000, potrivit datelor furnizate de Health and Social Care Information Centre.

Iar maladia Alzheimer ar putea fi responsabilă pentru aproape tot atâtea decese ca bolile cardiovasculare şi cancerul în Statele Unite ale Americii, contrar datelor statistice existente, susţine un studiu publicat în revista Neurology.

Alzheimerul se află în prezent pe locul al şaselea pe lista principalelor cauze de mortalitate în Statele Unite, în timp ce afecţiunile cardiovasculare şi cancerul se află pe primele locuri, conform datelor statistice oferite de Centrele federale de control şi prevenire a bolilor, pe baza certificatelor de deces. „Adeseori, maladia Alzheimer şi alte forme de demenţă nu figurează în certificatele de deces şi în dosarele medicale.

Estimările oferite de analiza dosarelor medicale arată că decesele cauzate de Alzheimer depăşesc cu mult cifrele oferite de CDC şi care se regăsesc în certificatele de deces”, a explicat Bryan James, de la Centrul medical al Universităţii Rush din Chicago.

Studii multe, rezultate puţine

Până una alta, curg cercetările care indică anumite schimbări în dietă care ar putea ajuta la prevenirea apariţiei Alzheimerului. De pildă, am aflat că lupta contra demenţei ar trebui să se concentreze asupra beneficiilor aduse de dieta mediteraneeană, nu asupra unor „medicamente dubioase”, după cum au declarat o serie de medici de seamă din Marea Britanie.

Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Sănătăţii, ei spuneau că programele create pentru a-i convinge pe oameni să mănânce fructe şi legume proaspete, nuci, peşte şi ulei de măsline reprezintă „probabil cea mai bună strategie disponibilă în prezent” pentru a preveni declanşarea maladiei Alzheimer şi a altor maladii neurodegenerative. Desigur, peştele este recomandat apăsat când vine vorba despre un meniu anti-Alzheimer.

Cercetătorii au descoperit că, în cazul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani care mănâncă peşte în mod regulat, creierul prezintă cu 14% mai multă materie cenuşie în regiunile asociate memoriei şi cu 4% mai multă materie cenuşie în zonele responsabile cu cogniţia, comparativ cu creierul vârstnicilor care nu includ peştele în dieta lor. Şi ceaiul verde este lăudat pentru un posibil ajutor – el are numeroase proprietăţi benefice pentru sănătate, însă cele mai recente cercetări au descoperit că îmbunătăţeşte anumite proprietăţi cognitive, mai ales memoria, fiind de folos în tratarea demenţei.

Şi, fireşte, nu putem uita sportul, din moment ce ştim cât de mult rău poate face sedentarismul. Ultimul studiu legat de efectul benefic al mişcării ne spunea că plimbările pe jos, cu durate de 20 de minute, de trei ori pe săptămână, reduc considerabil riscul de declanşare a maladiei Alzheimer, potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Cambridge.