hah.jpg

O tânără familie se mută în casa lor nouă, aflată în vecinătatea unei parcele libere.Într-o zi, o echipă de muncitori se apucară să construiască o casă pe parcela liberă. Normal că fetiţei de cinci ani i s-a părut interesant să vadă ce se întâmplă acolo. Ea îşi petrecea majoritatea timpului în preajma muncitorilor. În scurt timp, muncitorii s-au învăţat cu ea şi a devenit un fel de mascota a echipei de constructori. Intrau în vorbă cu ea, ba chiar îi dădeau sarcini uşoare, astfel încât să se simtă şi ea importantă. Au mers chiar mai departe. La sfârşitul săptămânii, aceştia au făcut o chetă şi i-au strans primul ei salariu. I-au înmânat un plic în care avea o bancnotă de o sută de euro.
Mândră nevoie mare şi foarte fericită, fetiţa s-a dus cu plicul la mama ei. Aceasta aflând povestea, luă hotărârea să meargă împreună la bancă şi să-i deschidă fetiței primul ei cont bancar. Când au ajuns la bancă, doamna casieră era la fel de impresionată.
– Cum de o fetiţă atât de mică, a reuşit să câştige primul ei salariu, deja? – întrebă ea.
– Am lucrat o săptămână întreagă alături de muncitorii care construiesc o casă lângă a noastră, replică fetiţa.
– Vai! Eşti incredibilă! Şi o să munceşti şi săptămâna viitoare?
– O să muncesc doar dacă ne aduc bulangii ăia nenorociţi de la depozit nişte cherestea, să putem să ne apucăm de căcatul ăla de acoperiş!

Preluat de la: Epistole.ro