O bună parte dintre cetățenii Republicii Moldova sărbătorește astăzi Crăciunul sau Nașterea Domnului Iisus Hristos. Cu părere de rău, și această sărbătoare aduce dezbinare în societatea noastră, iar asta, din păcate, pare să fie o adevărată schismă. Apropo, inclusiv Marea Schismă posibil că joacă un rol secundar în drama legată de Crăciun, însă în roluri principale îi avem pe „domnul” Echinocțiu de Primăvară, pe Iulius Cezar și pe Papa Grigore al XIII-lea.
Cu toții știm că era noastră începe cu anul 1, căruia i se mai spune „anul 1 după Hristos”. Dar ai știut că nimeni nu știe cu exactitate în ce an s-a născut Iisus Hristos? Conform calculelor, se presupune că Mântuitorul s-ar fi născut în anul 6 sau 4 înaintea lui Hristos, chiar dacă asta sună ciudat. Păi dacă nu se știe cu exactitate anul în care s-a născut, cum se poate ști ziua? Apoi află că data nașterii lui Iisus Hristos a fost estimată în baza echinocțiului de primăvară.
Nu îți mai explic ce înseamnă echinocțiul de primăvară, mai ales că avem deja câteva articole despre acest eveniment astronomic. Dacă e un eveniment astronomic, oare asta nu înseamnă că e legat strict de știință, de soare, de mișcarea de revoluție a pământului? Ce are asta cu religia?
De fapt, ziua de 25 decembrie a fost aleasă din motiv că se împlinesc nouă luni de la echinocțiul de primăvară din acel an care nu se știe cu exactitate, iar anume atunci conceperea sfântă a Fiului lui Dumnezeu a avut loc.
Este interesant faptul că și Paștele este calculat în baza echinocțiului de primăvară, doar că acolo se mai consideră faza satelitului natural al planetei noastre (luna) și Paștele evreiesc.
Deci, când vine vorba despre două cele mai importante sărbători creștine, inclusiv ortodocșii de rit vechi apelează la astronomie, deși când e vorba de corectarea unor erori ce vizează același echinocțiu, ei le sfidează.
E de menționat aici că anume echinocțiile demonstrează cel mai bine că a trecut fix un an, mai exact un an tropic.
Dacă ești de părere că bisericile creștin-ortodoxe de rit vechi consideră anume data de 7 ianuarie ca singura adevărată a Nașterii Mântuitorului, atunci află că te înșeli. Ca să te convingi de asta, deschide orice calendar ortodox de rit vechi și vei vedea că Nașterea Domnului Iisus Hristos e sărbătorită pe 25 decembrie pe stil vechi (iulian), atunci când pe stil nou (gregorian) e 7 ianuarie. Pentru tine abia azi este 25 decembrie 2023. Tu încă nu ai intrat în noul an.
În lume există zeci, dacă nu sute de calendare, iar cel mai răspândit este cel gregorian. După acesta ne conducem oficial, nu religios, și noi, și chiar Federația Rusă. Rusia l-a adoptat după Revoluția din Octombrie, care, conform noului calendar, se aniversează deja în noiembrie.
În anul 1923, Congresul pan-ortodox de la Constantinopol a îndemnat trecerea la calendarul gregorian, și anume aici o mare parte dintre ortodocșii est-europeni au refuzat să o facă. Motivul vom încerca să îl deslușim la sfârșit.
Iulius Cezar a adoptat calendarul solar în detrimentul celui lunar în anul 46 î.Hr, iar la 1 ianuarie 45 î.Hr. noul sistem a intrat în vigoare. Atunci încă nu exista Crăciunul, nici Fecioara Maria încă nu se născuse. Acest calendar a încercat să elimine dificultățile și multiplele erori ale vechilor calendare și a încercat să corespundă perfect cu o mișcare de revoluție a pământului în jurul soarelui.
Ce nu se știa atunci este că din start calculele nu au fost precise. Din acest motiv, peste sute de ani, oamenii de știință au observat că echinocțiile prea mult decalează, iar în privința asta trebuie făcut ceva.
Abia în 1582, deja în era noastră, evident, Papa Grigore al XIII-lea a decis să facă ordine în decalajul echinocțiilor și, deși se aștepta la o nemulțumire din partea tuturor, totuși a hotărât să adopte un calendar și mai nou, care corespunde realității astronomice.
Cum era de așteptat, nu toți au trecut imediat la calendarul gregorian, dar peste câteva secole, întreaga Europă se conducerea după noul sistem.
Noile calcule astronomice au arătat că anul este puțin mai scurt (cu 0,0075 zile) decât se considera pe timpul lui Iulius Cezar, iar în rezultat calendarul iulian „câștiga” o zi în plus la fiecare 129 de ani.
Din anul 45 î.Hr. și până în 1582 d.Hr. trecuseră 1 626 de ani, ceea ce însemna că deja pe vremea Papei Grigore al XIII-lea se acumulaseră 11 zile în plus, adică echinocțiul de primăvară nu mai era în martie, ci în aprilie.
Calendarul gregorian are o singură deosebire față de cel iulian – elimină trei zile o dată la 400 de ani pentru a corecta calendarul față de echinocțiu. Cum o face? Simplu! La trei dintre patru ani ce marchează intersecția dintre secole nu mai adaugă ziua de 29 februarie. Adică, deși anul 1700 a fost bisect conform calendarului iulian, el nu a fost bisect conform calendarului gregorian. La fel și anul 1800, și anul 1900. Norocul nostru că anul 2000 a fost bisect în ambele calendare, căci altfel în anul 2001 ortodocșii de rit vechi ar fi fost nevoiți să sărbătorească Nașterea Domnului deja pe 8 ianuarie civil, care tot 25 decembrie s-ar considera pe stil vechi. Însă asta se va întâmpla în 2101 dacă vom mai exista atunci.
Reiterez pentru cei care se bat cu pumnul în piept că singura dată corectă a Nașterii Mântuitorului este 7 ianuarie: după anul 2100 deja veți sărbători pe 8 ianuarie conform calendarului civil.
Să presupunem că te-ai născut pe 1 ianuarie, chiar de Anul Nou! Uau! Bravo!
Când vei sărbători ziua de naștere peste un an, doi, 10, 100, 500? Presupun că tot pe 1 ianuarie, deoarece pentru tine contează anume data și ca să treacă fix un an tropic. Și dacă peste mulți, mulți ani (ești nemuritor) vei observa că de ziua ta, de 1 ianuarie, nu mai este frig, ci destul de cald sau că durata zilei nu este la fel de mică precum era în tinerețea ta, iar specialiștii ar observa și ei asta și ar introduce unele corectări, atunci nu vei mai considera ziua ta tot 1 ianuarie, deși parcă din nou e frig și ziua e la fel de scurtă ca în tinerețe după aceste ajustări? Adică greșeala a fost corectată. Vei sfida calculele specialiștilor și vei sărbători ziua ta deja primăvara, deși tot 1 ianuarie va scrie în calendarul tău vechi?
Același lucru s-a întâmplat cu ziua pe care cu toții am convenit să o numim Crăciun și să o sărbătorim pe 25 decembrie în fiecare an.
Ce îi deosebește pe Iulius Cezar de Papa Grigore al XIII-lea? Doar amândoi au condus din același oraș. Problema, pentru ortodocșii de stil vechi, este că Papa Grigore al XIII-lea a fost catolic, iar pe timpul lui Iulius Cezar încă nu exista așa termen, căci încă nu avusese loc Marea Schismă (1054 d.Hr.). Și de ce s-ar lua după un catolic, pe când mai bine să considere liturgic calendarul păgânului Cezar?
Am urmărit reportaje, interviuri și emisiuni în care preoți ortodocși de rit vechi spun că nu trebuie să confundăm calendarul liturgic cu cel civil (gregorian), deoarece doar acela vechi corespunde tradițiilor. Însă acest calendar a fost creat de romani – care, apropo, încă nu erau creștinați – cu o inexactitate care afecta mult, doar că pe termen lung, un reper atât de important pentru creștini – echinocțiul de primăvară.
Crăciun fericit dacă te crezi în data de 25 decembrie 2023!
Preluat de la: diez.md
