Atonia uterina este caracterizata de pierderea tonusului muscular uterin dupa nastere. Este cauza a peste 75% dintre hemoragiile postpartum.
Dupa momentul nasterii si eliminarea placentei, contractiile muschilor uterini inchid vasele de sange, reducand fluxul acestora, ceea ce duce la coagularea sangelui si la prevenirea hemoragiilor. Astfel, contractiile uterine dupa nastere sunt absolut normale, firesti, si ajuta la refacerea uterului si la revenirea acestuia la dimensiunile de dinainte de nastere.
In cazul in care uterul nu se contracta suficient, aceste vase de sange sangereaza si se produce hemoragia postpartum.
- Cuprins
- Factorii de risc pentru atonia uterina
- Simptomele si diagnosticul atoniei uterine
- Complicatiile si tratamentul pentru atonia uterina
Factorii de risc pentru atonia uterina
Factorii de risc ce duc la aparitia atoniei uterine sunt:
- travaliul prelungit,
- desprinderea precoce a placentei de uter,
- placenta previa,
- sarcini multiple,
- hipertensiune arteriala indusa de sarcina,
- administrarea de medicamente pentru inducerea sau pentru oprirea travaliului prematur,
- nasterea unui copil supraponderal,
- istoric cu mai mult de cinci nasteri,
- dificultati in desfasurea normala a travaliului,
- existenta unor infectii,
- obezitatea,
- folosirea forcepsului sau vacuum-ului pentru scoaterea copilului din uter,
- leziuni sau rupturi la nivelul colului uterin sau a tesuturilor vaginale, ruptura unui vas de sange uterin,
- tulburari de coagulare a sangelui.
Nu in ultimul rand, fragmentele de placenta ce raman in uter, dupa nastere, sau tesuturile peretilor uterini pot impiedica uterul sa se contracte normal.
Simptomele si diagnosticul atoniei uterine
Cel mai semnificativ simptom al atoniei uterine este prezenta hemoragiei, la nivel vaginal sau al uterului. Aceasta poate fi moderata sau poate produce soc hipovolemic – puls crescut, hipotensiune, paloare tegumentelor, anxietate etc.
Se poate pierde pana la o cantitate de 500 ml de sange in cazul unei nasteri normale si pana la 1000 ml de sange in cazul unei nasteri prin cezariana.
Diagnosticarea hemoragiei postpartum se face pe baza examinarii fizice, a unui istoric medical complet, dar si pe baza unor teste ce includ estimarea cantitatii de sange pierdut, masurarea tensiunii arteriale si a pulsului, hematocrit sau testul ce masoara procentajul de celule rosii din sange, factori de coagulare sanguina.
Complicatiile si tratamentul pentru atonia uterina
Hemoragiile postpartum pot duce la probleme serioase de sanatate mamei si, netratata la timp, poate duce la deces.
Cele mai comune complicatii sunt anemia feripiva cu oboseala, insuficienta renala sau leziuni ale tractului urinar, insufienta respiratorie acuta, sinechie uterina (alipirea peretilor uterini ca urmare a chiuretajului pentru indepartarea placentei dupa nastere), hematom uterin, sterilitate etc.
Tratamentul consta in controlarea simptomului principal, ce poate fi hemoragia sau socul hipovolemic daca acesta s-a instalat.
Administrarea de oxigen si a medicamentelor pentru oprirea hemoragiei si pentru stimularea contractiilor uterine, transfuzia de sange pentru a compensa pierderea de sange sunt printre primele masuri ce se iau in aceste cazuri.
Ulterior, se pot incerca si alte metode terapeutice pentru tonifierea muschilor si ajutarea uterului sa-si reia contractiile. Masajul local, intens, este una dintre aceste masuri, dar si administrarea de oxitocina, o substanta ce favorizeaza contractiile uterine si revenirea uterului la dimensiuni normale.
Atunci cand se intervine chirurgical pentru indepartea resturilor de placenta ori de cheaguri sau tesuturi, se pot administra antibiotice pentru prevenirea riscului de infectie. Embolizarea uterina (injectarea unei substante speciale pentru a stopa hemoragia) este o proccedura rara, dar eficienta in oprirea sangerarii abundente. Daca toate aceste incercari de inchidere a vaselor de sange ce alimenteaza uterul nu au dat rezultate, in cazuri foarte rare, se recurge la histerectomie sau indepartarea uterului.
Preluat de la: csid.ro