ameteala-cum-se-diagnosticheaza.jpg

Deşi stările de ameţeală trec relativ uşor şi odată cu înaintarea în vârstă devin cumva nişte musafiri obişnuiţi, există câteva situaţii în care vizita la medic se impune imediat. Totodată, aflaţi şi cum decurge o vizită la medic pentru pacienţii care suferă de ameţeală.

”Simt că ameţesc!” – cel puţin o dată în viaţa rostim această frază. Senzaţii precum starea de slăbiciune, pierderea echilibrului, senzaţia de învârtire, pierderea contactului cu realitatea, slăbiciunea musculară sau leşinul sunt direct conectate cu termenul de ameţeală. Vestea bună este că doar în 5 la sută din cazurile în care ameţeala apare este semnalată o afecţiune gravă. Majoritatea episoadelor de ameţeală sunt trecătoare şi pot avea unele cauze banale precum lipsa somnului, deshidratarea, însă persoanele care au episoade de ameţeală persistente sau care nu îşi pot desfăşura din cauza ameţelii activităţile zilnice trebuie să consulte un medic.

Ameţeala – cum decurge o vizită la medic

Din păcate, în România multe persoane întârzie vizita la medic din cauza fricii. Acest fapt poate duce la agravarea unor afecţiuni şi întârzierea tratamentului. Cum decurge o discuţie cu un medic despre ameţeală? Conform informaţiilor din Agenda Medicală Merk – Medicul Casei, apărută la editura All, pacienţilor li se cere să descrie în detaliu senzaţiile pe care le resimt, dacă au simţit că leşină dacă au avut stare de slăbiciune dacă şi au pierdut echilibrul dacă li s-a părut că ei sau mediu înconjurător se mişcă. Este important ca pacientul să menţioneze ce simptome au însoţit episoadele de ameţeală – dureri de cap, surditate, zgomote în urechi, tulburări de vedere, slăbiciune musculară sau dificultăţi la mers. Aşadar, dacă vi se întâmplă des să ameţiţi puteţi nota ce stări au însoţit ameţeala. Un test simplu dar important care se efectuază de obicei, este testul echilibrului. Pacientului stă în picioare nemişcat şi apoi va merge în linie dreptă mai întâi cu ochii deschişi şi apoi cu ochii închişi. De asemenea, se vor efectua şi teste de vedere.

<!–

Formul de quiz

–>

De foarte multe ori o afecţiune ori o infecţie a tractului auditiv pot avea ca simptom ameţeala, aşadar se vor face şi teste de auz.
Pentru a stabili dacă ameţeala a fost produsă de scăderea bruscă a presiunii sanguine se măsoară presiunea şi frecvenţa cardiacă atunci când pacientul stă jos sau culcat şi apoi când se ridică în picioare. Aşadar este necesar să aveţi la îndemână un aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale şi să notaţi valorile în diverse momente ale zilei într-un jurnal. Pentru a evalua funcţia cardiacă se pot efectua electrocardiografia, ecocardiografia şi un test de efort.

Alte proceduri medicale care pot fi recomandate în caz de ameţeli – tomografia computerizată CT sau rezonanţa magnetică nucleară RMN a capului şi puncţia lombară spinală. Dacă se consideră că aportul sanguin cerebral este inadecvat atunci se pot folosi angiografia, angiografia cu rezonanţă magnetică nucleară ARMN sau ecografia Doppler pentru a evalua sistemul vascular cerebral. Aceste proceduri pot indica dacă arterele cerebrale sunt îngustate sau blocate.
Atunci când nu se poate identifica o cauză anume pacientul poate fi liniştit deoarece nu are o boală gravă. Dacă ameţeala a fost cauzată de un medicament administrarea medicamentului se întrerupe sau se schimbă doza.


Ameţeala – tratament

Se pot administra medicamente cu scopul de a ameliora simptomele asociate ameţelii sau pentru a preveni scăderea presiunii arteriale. Formarea de cheaguri de sânge şi deci producerea unui accident vascular cerebral pot fi împiedicate prin administrarea de anticoagulante.

Ameţeala semne care te trimit la spital

Dacă pe lângă ameţeală, manifestaţi unul dintre următoarele simptome durere în piept, durere de cap extremă, febră înaltă, bătăi iregulate ale inimii, respiraţie dificilă, vomă, probleme cu vedere, probleme cu auzul, slăbiciune a unui braţ, slăbiciune a unui picior – se impune vizita de urgenţă la medic.

Preluat de la: csid.ro