Alegerile germane punctează și câteva premiere. Este primul scrutin de la înființarea în 1949 a Republicii Federale Germania când un cancelar în funcție nu mai candidează. Acest lucru coincide cu o altă premieră, care constă în faptul că, pentru prima oară în 72 de ani, niciun partid nu depășește 30 % în sondajele de opinie înainte de vot, după cum notează Financial Times, transmite digi24.ro.

Totodată, schimbările climatice au devenit una dintre principalele teme de campanie, mai ales din cauza inundațiilor care au lovit vestul țării în urmă cu două luni, scriu jurnaliștii de la Deutsche Welle.

Bundestagul este format din 598 de deputați, jumătate (299) aleși prin vot majoritar uninominal în circumscripții și jumătate (299) – prin vot proporțional de listă la nivelul fiecărui land. Per ansamblu, reprezentarea este proporțională, fiind dată de totalul procentelor obținute de partide la nivel național în urma votului pe listă.

Pentru a intra în parlamentul federal, un partid politic sau o alianță politică trebuie să întrunească minimum 5 % din voturi la nivel național sau minimum trei mandate la votul uninominal.

Principalii competitori electorali

Alegerile desfășurate în era Merkel, care se încheie după acest scrutin, nu a oferit momente surprinzătoare, însă competiția din ultimele luni s-a accentuat foarte mult între cei trei candidați care se luptă pentru fotoliul de cancelar.

Conform ultimelor sondaje de opinie de dinainte de vot, pe primul loc în preferințele electoratului german se clasează social-democrații (SPD), urmați de creștin-democrații (CDU/CSU) lui Merkel, iar pe locul al treilea – partidul Verzilor, potrivit The Guardian.

Alianța CDU-CSU

Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul politic al Angelei Merkel, a dominat politica germană în ultimele decenii alături de aliații din Bavaria, Uniunea Socială Creștină (CSU). Liderul CDU, Armin Laschet, în vârstă de 60 de ani, considerat inițial de o parte din societatea germană drept succesorul natural al cancelarei Merkel, s-a străduit să cucerească alegătorii germanii, mai ales după ce a fost surprins râzând în timpul unei vizite într-un oraș afectat de inundații în luna iulie. Chiar dacă liderul formațiunii CSU, Markus Söder, este mult mai popular, s-a considerat ca viitorul succesor al cancelarului Angela Merkel să fie tot un membru al CDU. Numai că Armin Laschet a ajuns acum să conducă un partid care are în sondaje un scor electoral la jumătate față de cel pe care îl avea în urmă cu aproape 10 ani. De asemenea, o parte importantă din partid îl consideră deja învins.

Partidul Social Democrat

Partidul Social Democrat (SPD) face parte din actuala coaliție de guvernare pe care o conduce Angela Merkel. Tradițional, este partidul de opoziție de centru-stânga, care își are rădăcinile în republica de la Weimar. Este singurul partid în afară de CDU care a oferit un cancelar al Republicii Federale a Germaniei în ultimii 72 de ani.

Olaf Scholz, în vârstă de 62 de ani, actualul ministru de finanțe și candidatul partidului pentru funcția de cancelar, a reușit să ducă SPD în fața CDU pentru prima dată în 15 ani. Printre principalele puncte de pe agenda planului guvernamental se numără creșterea salariului minim la 12 euro pe oră, abrogarea scutirilor de taxe pentru cei bogați, extinderea programului de locuințe sociale și accelerarea economiei naționale către neutralitate din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. În acest moment, este cotat cu cele mai mari șanse de a deveni cancelar al Germaniei.

Partidul Verzilor

Partidul Verzilor din Germania este o forță politică mai puternică decât partidele similare din alte țări. Datorită sistemului electoral reprezentativ al Germaniei, aceștia formează de obicei un bloc politic substanțial în Bundestag, iar între 1998 și 2005, au făcut parte din coaliția guvernamentală împreună cu SPD-ul, pe care a condus-o Gerhard Schröder.

Anul acesta, propunerea Partidului Verzilor pentru funcția de cancelar este Annalena Baerbock, în vârstă de 40 de ani. Dacă rezultatul alegerilor va fi asemănător cu sondajele de opinie, Annalena Baerbock ar putea dubla scorul partidului său față de alegerile din 2017. Campania electorală a Verzilor a fost centrată pe planuri ambițioase privind schimbările climatice, dar și pe investiții publice, precum și pe o mai bună integrare europeană, dar și pe o poziție mult mai dură în relația cu China și cu Rusia. Cu toate acestea, candidata Partidului Verzilor nu a fost lipsită de controverse, fiind vizată chiar și de un scandal de plagiat.

# De ce contează alegerile din Germania?

În cadrul Uniunii Europene, Germania este adesea văzută ca un lider, de facto. Are atât cea mai mare economie, cât și cea mai mare populație și, împreună cu Franța, este considerată drept motorul care ia cele mai importante decizii pentru Europa.

Sub conducerea Angelei Merkel, care a devenit unul dintre cei mai influenți lideri politici ai celor 27 de state membre, influența Germaniei a crescut și mai mult, deși actuala cancelară germană nu a reușit să realizeze un consens între statele membre le UE cu privire la politica refugiaților și la derapajele democratice ale Ungariei și Poloniei.

În cadrul G7, Angela Merkel s-a folosit de poziția țării sale, care este a patra cea mai mare economie din lume, pentru a susține o politică globală mai adecvată privind clima și pentru a supune Rusia unor sancțiuni dure pentru anexarea Crimeei.

Succesorul ei va moșteni probleme spinoase ale politicii externe și mai ales rolul de mediator al conflictelor dintre unele state membre ale UE, care sunt gata să restabilească relațiile comerciale cu Moscova.

Preluat de la: diez.md