adolescenti-odihna-csid.jpg
La nivel mondial, tinerii cu vârste cuprinse între 10-18 ani nu se culcă mai devreme de ora 23, nevoia de somn nefiind resimţită până la 22:45. Oamenii de ştiinţă afirmă că, în regimul vieţii sociale actuale, tinerii au nevoie între 8 şi 10 ore de somn pe noapte pentru a putea căpăta puteri a doua zi.
 
Psihologul Alexandru Pleşea  este de părere că funcţionarea şi tot procesul de dezvoltare a unui tânăr se întâmplă la un orar de somn staţionar, iar şcolile care au încă un program foarte matinal au rezultate mult mai slabe decât şcolile care au pus începutul programului mai târziu.

<!–

Formul de quiz

–>

 
“Tehnologia, distragerile, stimulii exteriori, factori excesivi de divertisment, sunt cele mai întâlnite instrumente care folosesc energia unui adolescent. Tinerii, în timpul orarului şcolar, observă lipsa de odihnă mentală prin lipsa de atenţie pe care o acordă profesorilor. Ei ajungând uneori să căşte, să li se facă somn sau să se preocupe de alte lucruri în timpul predării. Atenţia şi concentrarea devin deficitare prin lipsa de energie. Trezitul dimineaţa odihnit este o situaţie de biologie, nu atitudine. Cel puţin teoretic, tinerii pot ajunge să funcţioneze bine biologic dacă ar avea un ritual de somn, de folosire a tehnologiei şi al distracţiei. Ei nu sunt capabili tot timpul de o trezire naturală şi astfel, apelând tot timpul la ceas sau telefon pentru alarmă, riscă în viitor să întâmpine probleme destul de serioase cu dormitul şi alte disfuncţii mentale”, explică psihologul.


Factori care împiedică odihna: libertatea

Potrivit specialistului, modul în care adolescenţii au înţeles conceptul de libertate poate afecta procesul de dezvoltare al acestora şi perturbă echilibrul psihologic de care au nevoie.
 
“Libertatea nu înseamnă să faci ce ceea ce vrei, ci înseamnă în primul rând ordinea firească a lucrurilor, înseamnă autodisciplină. Tânărul nu poate trăi doar prin ceea ce îi place, deoarece acest stil de viaţa îi poate genera un dezechilibru major în dezvoltarea lui. Adesea părinţii gândesc că libertatea e o formă de manifestare individuală pentru ca adolescentul să acumuleze experienţe tot mai diverse şi mai vaste, dar în acelaşi timp îi asistă în aşa-zisa “libertate controlată”. Acumularea de experienţe implică totuşi ca tânărul să nu aibă întotdeauna parte de ajutor din partea adulţilor, ci să fie expus unei direcţii clare, iar îndeplinirea task-urilor să conducă la completarea discernământului individual”, declară psihologul Alexandru Pleşea.

Factori care împiedică odihna: acumulatorii interni sunt supraturaţi

Acumulatorii interni de energie ai adolescenţilor, care ajută la stocarea şi generarea de resurse în corpul şi mintea unui tânăr, în ziua de astăzi, sunt folosiţi la randament maxim.
 
 “O bună funcţionare a acestor acumulatori trebuie direcţionată din partea adulţilor, care la rândul lor trebuie să fie exemple personale pentru tineri. Adolescenţii, care se vor odihni fizic, emoţional şi mental, şi vor avea un program constant cu activităţile zilnice, au şanse mai mari să genereze noi resurse interioare în viitor. Odihna fizică se face prin relaxare musculară, cea emoţională prin acceptare şi determinare, iar cea mentală prin natură”. Acumularea şi păstrarea energiei în corp, pentru a fi capabil adolescentul de memorie bună, realizarea oricărui scop, cât şi dezvoltarea unor noi abilităţi dorite, reprezintă un efort care are nevoie de ghidajul părinţilor sau al celor care conduc tinerii prin viaţă˝, conchide psihologul.

Preluat de la: csid.ro