Rețelele sociale au transformat aproape orice persoană într-o sursă de informație. Însă unele subiecte cu impact asupra sănătății, siguranței sau vieții oamenilor nu ar trebui tratate drept adevăr absolut dacă vin din partea celor fără pregătire de specialitate. Mai mult decât atât, unii apelează la strategii de marketing pentru a propaga în spațiul public teorii care nu au fost demonstrate științific, iar publicul ajunge adesea să confunde popularitatea cu competența. De ce ajung astfel de persoane să câștige încrederea internauților, unde se află granița dintre libertatea de exprimare, marketing și responsabilitatea față de societate – despre toate aceste aspecte am discutat cu o psihologă.
Conținutul despre sănătatea mintală a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte pe rețelele sociale, unde utilizatorii caută explicații despre emoții, relații și comportamente. În acest context, tot mai mulți creatori de conținut, inclusiv persoane fără pregătire de specialitate, abordează teme din domeniul psihologiei. Psihologa Carolina Perjan atrage atenția asupra acestui fenomen și recomandă internauților să ofere prioritate informațiilor care sunt livrate de către un specialist, în detrimentul celor venite din partea unui creator de conținut.
Potrivit Carolinei Perjan, subiectele din domeniul sănătății mintale ar trebui abordate cu responsabilitate și doar de către persoane care au pregătire de specialitate. Aceasta subliniază că, în practica profesională, psihologii utilizează metode și instrumente validate științific, bazate pe cercetări și dovezi din domeniu. „Psihologia este o știință. Nu are legătură cu intuiția sau cu ghicitul. Totodată, un psiholog nu va încălca niciodată principiile etice și morale.”
Carolina Perjan lămurește că există mai multe mecanisme psihologice care ne fac să confundăm popularitatea cu competența unui influencer din spatele ecranului. În primul rând, vorbim despre „efectul halo”.
Termenul a fost introdus pentru prima dată în 1920 de către psihologul american Edward Lee Thorndike. El descrie acest efect drept o prejudecată cognitivă prin care prima impresie sau imaginea generală despre o persoană, un brand ori un produs influențează modul în care sunt evaluate alte caracteristici ale acestora. De multe ori, acest proces are loc inconștient, fără ca oamenii să își dea seama că judecățile lor sunt influențate de o anumită impresie inițială. De exemplu, o persoană considerată atractivă poate fi percepută automat ca fiind mai inteligentă, mai amabilă sau mai competentă, chiar dacă nu există suficiente dovezi pentru aceste concluzii.
Nu excludem faptul că un influencer poate fi specialist într-un domeniu, însă oamenii presupun că el este specialist în toate celelalte domenii. Dacă un influencer vorbește convingător despre un domeniu în care are experiență sau chiar este specialist, publicul poate ajunge să aibă încredere și în opiniile sale despre alte subiecte. Astfel, oamenii tind să accepte mai ușor afirmațiile lui, chiar dacă acestea nu se bazează pe studii științifice sau pe pregătire de specialitate, ci reprezintă doar opinii personale.
O altă tehnică la care face referire psihologa este așa-numitul mecanism persuasiv sau persuasiunea în psihologia socială. La această etapă, are loc formarea atitudinii influențată de mai mulți factori. Psihologa menționează câțiva factori care determină modul în care oamenii își formează o impresie despre o persoană din mediul online.
# Exteriorul – cu cât persoana este mai atractivă, mai îngrijită, cu atât mai ușor poate crea o anumită atitudine pozitivă și o credibilitate față de cuvintele pe care le spune.
# Asemănările – același limbaj, locuiește în aceeași țară, are aproximativ aceeași vârstă, același gen, aceleași valori, aceeași credință. „Cu cât există mai multe asemănări de acest tip, cu atât crește nivelul de credibilitate, chiar dacă persoana nu este specialistă în domeniul vizat”, spune experta.
# Tăria argumentelor – persoana încearcă să aducă informații de tipul „cercetătorii au ajuns la o anumită concluzie”. În acest caz, potrivit Carolinei, ar fi util să ne întrebăm cine sunt acei cercetători, care este concluzia exactă la care aceștia au ajuns, când și ce fenomen au studiat.
Potrivit psihologei, influencerii fac deseori apel la tăria argumentelor, deoarece fie denaturează intenționat informația pentru a-și forma propriul conținut, fie redau informația prin filtrul propriei interpretări și înțelegeri a subiectului. „Cel mai bine este ca fiecare să pună mâna pe carte și să citească informația în cazul în care aceasta nu este clară. Într-adevăr, multe cărți din domeniul psihologiei sunt complicate de înțeles. Ar fi recomandat să apelezi la un specialist care să explice acești termeni științifici.”
Pe lângă o interpretare eronată sau incompletă a informațiilor, creatorii de conținut împărtășesc deseori experiențele personale legate de aspecte care țin de sănătatea mintală. „Deși anumite simptome sau frici pe care oamenii le trăiesc par similare, cauza este absolut individuală. Din acest motiv, specialistul este cel care ajută persoana să identifice cauza. Cuvântul de bază aici este «par», pentru că fiecare persoană este absolut individuală.”
Specialista afirmă că astfel de exemple nu sunt neapărat negative, ci pot fi utile pentru persoanele care își doresc să evolueze și să se dezvolte. Experiențele altora pot servi drept sursă de inspirație, însă ar trebui privite doar ca un stimulent și nu ca un model absolut de urmat. Acestea pot transmite ideea că un anumit rezultat este posibil, dar fiecare persoană trebuie să își construiască propriul parcurs.
În cazul celor care propagă aceste experiențe drept adevărul absolut ar trebui să aibă în vedere responsabilitatea socială și respectarea drepturilor celorlalte persoane, punctează Carolina Perjan. „Când omul își exprimă propria părere, el trebuie să-și asume responsabilitatea. O poate face foarte simplu: «Părerea mea este…», «Vorbesc despre propria mea experiență». Aceste două momente arată că este vorba doar despre mine, doar eu am trecut prin aceasta, doar eu am simțit acest lucru. În felul acesta este implicată și responsabilitatea pentru propriile opinii.”
Carolina Perjan atrage atenția asupra a două riscuri majore ale recomandărilor privind sănătatea mintală oferite de persoane fără pregătire de specialitate și care nu se bazează pe dovezi științifice. În primul rând, este vorba despre influența și amplificarea unor trăiri emoționale. „Dacă o persoană are doar un disconfort emoțional, dar ascultă o persoană care îi spune că este de fapt o traumă, persoana începe să creadă. Aceste interpretări eronate și informațiile scoase din context pot genera dificultăți atât în relațiile dintre oameni, cât și în ceea ce privește sănătatea mintală”.
În opinia Carolinei Perjan, o altă idee răspândită care poate avea efecte negative este convingerea că un psiholog sau psihoterapeut te poate ajuta doar dacă a trecut personal prin aceeași experiență. „În acest caz ar trebui să afirmăm că un medic chirurg trebuie să treacă prin toate intervențiile chirurgicale posibile pentru a putea ajuta alte persoane? Sigur că nu. Un specialist folosește metode științifice care ajută persoana să rezolve anumite probleme. Aceasta nu înseamnă că el trebuie să fi trecut personal prin toate aceste experiențe.”
Conform Carolinei, pentru a nu confunda popularitatea cu competența, este indicat ca publicul să urmărească câteva aspecte.
# Documentează-te despre calificările pe care le are o persoană din mediul online într-un domeniu despre care vorbește. „Un psiholog va avea întotdeauna studii. În primul rând, vorbim despre o licență și un masterat. Ceea ce se întâmplă tot mai des acum – o persoană nu are studii universitare în psihologie, ci a făcut economie, drept sau alt domeniu, iar apoi urmează anumite specializări. În acest caz, nu putem vorbi despre o calificare. Este pur și simplu o persoană care încearcă să facă marketing sau să vândă ceva care nu ține de domeniul său de specialitate. În plus, dacă vorbim despre psiholog, psihoterapeut, el trebuie să aibă o specializare într-o anumită terapie.”
Sunt mai multe coduri și principii etice pe care specialiștii în marketing ar trebui să le respecte atunci când promovează produse sau servicii pe rețelele sociale. Nu există însă un singur „cod de etică universal” obligatoriu pentru toți marketerii, ci mai degrabă un set de standarde elaborate de organizații profesionale și de legislațiile fiecărei țări.
Printre cele mai cunoscute se numără codurile elaborate de Camera de Comerț Internațională, care stabilesc principii precum transparența, responsabilitatea și corectitudinea în comunicarea comercială. Potrivit lor, comunicarea de marketing trebuie să respecte demnitatea umană și nu trebuie să încurajeze sau să aprobe nicio formă de discriminare, inclusiv pe criterii de origine etnică sau națională, religie, gen, vârstă, caracteristici fizice, sănătate mintală, dizabilitate sau orientare sexuală. Specialiștii în marketing sunt încurajați să țină cont de diversitate și incluziune și să evite stereotipurile și obiectificarea persoanelor.
Aceste reguli prevăd că publicitatea trebuie să fie clar identificabilă ca atare, să nu inducă în eroare consumatorii și să nu facă afirmații false sau exagerate despre un produs ori serviciu.
# Psihologul care oferă „rețete” rapide. De exemplu: „Dintr-o singură ședință îți vei rezolva toate problemele”, „Ai anxietate, pentru că te gândești prea mult. Nu te mai gândi atât de mult și o să treacă anxietatea”. Carolina Perjan subliniază că asemenea soluții rapide sunt aproape imposibile. „Este nevoie să colectezi informația, să faci o anamneză. Nu este posibil să fii atent la toate lucrurile dintr-o singură ședință. Nu în ultimul rând, un psiholog nu va vorbi despre chakre, cărți de tarot sau despre existența karmei.”
Dacă dorești să fii mereu la curent cu cele mai populare și actuale știri de pe #diez, ești mereu binevenit(ă) și pe canalele noastre de Telegram: RO și RU.
Preluat de la: diez.md
