Imaginează-ți o situație. Deschizi Instagram sau TikTok și vezi că un prieten este la un concert, altul într-o vacanță, iar al treilea – participă la un schimb de experiență în SUA. Ce simți? Dacă primul gând este că viața celorlalți e mai interesantă decât a ta sau că ești singurul/singura care ratează oportunitățile, atunci, cel mai probabil, experimentezi FOMO. 

FOMO vine de la expresia Fear of Missing Out și înseamnă frica de a rata evenimente, oportunități și, în general, experiențe pe care alții le trăiesc.

Persoanele care experimentează FOMO au senzația că viața celorlalți este mai interesantă, iar dacă nu participă la un anumit eveniment, nu sunt la curent cu un trend, nu răspund imediat la mesaje sau nu cumpără un produs despre care vorbește toată lumea, pierd ceva important. 

Deși, potrivit psihologilor, dorința de apartenență și nevoia de validare socială care stau la baza acestui fenomen au existat dintotdeauna, conceptul de FOMO a fost popularizat la începutul anilor 2000 de specialistul în marketing Dan Herman. Iar odată cu dezvoltarea tehnologiei și a rețelelor sociale, care ne expun constant la fragmente din viețile celor din jur, termenul a căpătat și mai multă importanță.

În Republica Moldova nu există încă o statistică privind numărul persoanelor care experimentează FOMO. Mai multe studii internaționale arată însă că fenomenul este prezent mai ales în rândul tinerilor și utilizatorilor activi de rețele sociale. În Polonia, de exemplu, în 2022, doar 6 % dintre tinerii cu vârsta de peste 15 ani nu experimentau FOMO.

Specialiștii spun că printre principalele cauze ale apariției FOMO se numără:
# dorința de apartenență și validare socială, amplificată de platformele online;
# algoritmii rețelelor sociale, care ne expun constant la postări despre evenimente, vacanțe sau reușite ale altora și cresc anxietatea legată de participare și oportunități;
# cultura comparației sociale, care ne face să ne raportăm la imagini idealizate și să căutăm validare externă;
# tendința de a împărtăși doar momentele pozitive online, ceea ce accentuează percepția că viețile celorlalți sunt mai interesante sau mai fericite;
# lipsa de satisfacție personală și nesiguranța, care intensifică teama de a rata experiențe și nevoia de confirmare.

Mai multe studii recente arată că FOMO are efecte directe asupra sănătății noastre mintale și a stării de bine.

De exemplu, un studiu publicat în 2025 a identificat o legătură între nivelul ridicat de FOMO și simptomele mai accentuate de anxietate și depresie. Un alt studiu, publicat în 2024, a demonstrat că presiunea de a fi mereu conectat, de a verifica mesajele sau de a nu rata oportunități legate de muncă poate contribui la stres și la epuizare profesională.

De asemenea, în viața de zi cu zi, FOMO poate cauza dificultăți de concentrare, tulburări de somn, dureri de cap, oboseală și o stare generală de neliniște. 

Manifestările apar la nivel emoțional, cognitiv și comportamental.

Manifestări emoționale:
# anxietate atunci când nu ai acces la telefon sau la rețelele sociale;
# iritare atunci când nu primești răspuns rapid la mesaje;
# sentimentul de invidie față de experiențele, reușitele sau stilul de viață al altor persoane;
# nemulțumirea constantă față de propria viață.

De exemplu, vezi pe rețelele sociale că un coleg a primit o promovare sau că prietenii tăi au plecat într-o vacanță. În loc să privești această informație ca pe o experiență a altcuiva, începi să simți că tu ai rămas în urmă. FOMO poate amplifica această comparație și poate transforma o situație obișnuită într-o sursă de stres.

Manifestări cognitive:
# impresia că ceilalți se descurcă mai bine decât tine;
# dificultatea de a lua decizii, din teama că alegerea făcută nu este cea mai bună;
# tendința de a analiza excesiv situații care au trecut deja.

De exemplu, ai refuzat o invitație pentru că aveai nevoie de odihnă, dar apoi începi să te întrebi dacă ai făcut alegerea corectă. Mintea revine constant la scenariul „ce s-ar fi întâmplat dacă mergeam?”. Această preocupare repetată poate consuma energie.

Manifestări comportamentale:
# verificarea frecventă a rețelelor sociale;
# folosirea telefonului imediat după trezire sau înainte de culcare;
# acceptarea unui număr prea mare de activități de teamă că ai putea rata ceva important;
# nevoia de a posta constant pentru a primi aprecieri și comentarii din partea celorlalți.

Potrivit specialiștilor, pentru a reduce impactul FOMO și a preveni efectele negative, trebuie să adopți câteva strategii. 

#1. Conștientizează când apare.

Primul pas este să observi momentele în care apare teama că ratezi ceva. Întreabă-te ce a declanșat acest sentiment: o postare pe rețele, o fotografie din vacanța unui prieten sau faptul că nu ai fost invitat(ă) la un eveniment. Dacă notezi aceste situații și emoțiile pe care ți le provoacă, îți va fi mai ușor să identifici tiparele și să înțelegi ce alimentează FOMO.

#2. Petrece mai puțin timp pe rețelele sociale.

Nu este nevoie să renunți complet la platformele sociale, dar poate fi util să stabilești limite. De exemplu, poți verifica aplicațiile doar în anumite momente ale zilei, poți dezactiva notificările care îți întrerup constant atenția și poți înlocui o parte din timpul petrecut online cu activități care îți fac plăcere în viața reală.

#3. Fii prezent(ă) în momentul de acum.

Exercițiile de respirație și meditația te pot ajuta să îți îndrepți atenția spre prezent, în loc să te concentrezi pe ceea ce fac ceilalți. Acceptarea faptului că nu poți participa la toate evenimentele sau experiențele reduce presiunea de a fi permanent conectat.

#4. Concentrează-te pe ceea ce contează pentru tine.

Investește timp în activități care îți aduc satisfacție și în relațiile cu oamenii apropiați. Cu cât te simți mai conectat(ă) la propriile interese, valori și obiective, cu atât vei avea mai puțină nevoie de validarea primită din mediul online.

#5. Stabilește-ți prioritățile.

FOMO apare mai ușor atunci când ne comparăm constant cu ceilalți. De aceea, este important să îți clarifici ce este cu adevărat important pentru tine și să iei decizii în funcție de propriile valori, nu de ceea ce vezi pe rețelele sociale.

Dacă simți că FOMO îți afectează starea de bine, activitățile de zi cu zi sau relațiile, discută cu un psiholog sau psihoterapeut. Sprijinul de specialitate este recomandat mai ales atunci când sentimentul de anxietate, comparația constantă cu ceilalți sau nevoia de a fi permanent conectat(ă) persistă și îți influențează calitatea vieții.

În acest material îți spunem cât costă sănătatea mintală în Moldova și cum să-ți alegi corect specialistul.

Preluat de la: diez.md