Studiile într-o altă țară i-au determinat de-a lungul timpului pe mai mulți moldoveni să-și continue viața în diaspora și să-și dezvolte o carieră departe de casă. Așa s-a întâmplat și în cazul Anei Duplava, stabilită de peste patru ani în orașul Bruxelles din Belgia. După finalizarea liceului, la 19 ani, a plecat de acasă pentru a urma un program de licență în România. Tot acolo a făcut și masteratul. Ulterior, motivele personale au adus-o tocmai în capitala Uniunii Europene. Astăzi este responsabilă de politici publice și proiecte la una dintre cele mai mari asociații europene care reprezintă peste 500 de universități. Hai să-i cunoști povestea!

Ana și-a făcut studiile de licență în psihologie la Sibiu. Pentru masterat a schimbat doar orașul și s-a mutat la București. „După finalizarea celui de-al doilea ciclu de studii, s-a ivit contextul personal de a mă muta la Bruxelles. Nu era nimic planificat. Am venit fără nicio promisiune de a face ceva aici. A fost totul foarte aleatoriu în acel moment.”

A urmat o perioadă în care tânăra a aplicat pentru diverse poziții, a trecut prin procesul de adaptare și a încercat să-și găsească echilibrul într-un oraș complet necunoscut. Își amintește că, la început, nu cunoștea limba de lucru utilizată în Belgia, însă a pornit la drum cu gândul că, odată ajunsă acolo, va reuși să se descurce. Prima perioadă nu a fost lipsită de provocări. Potrivit Anei, de la procedurile administrative până la găsirea unei locuințe, toate aceste experiențe au ajutat-o să învețe foarte multe despre sine. „Găsirea unei chirii în Bruxelles este un proces destul de dificil și e de preferat să fie făcut din timp. Am găsit până la urmă ceva pentru trei luni. Este un pic dificil și să-ți refaci rutina. E un proces interesant, dar cred că înveți foarte multe despre tine în acel moment. E o experiență de regăsire personală, dar și de regăsire a locului în care te afli.”

Deși locuiește de peste patru ani la Bruxelles, consideră că încă există lucruri pe care le învață despre acel loc. „Îți consumă energia să construiești un cerc social în altă țară, multă răbdare să-ți găsești oamenii tăi. Partea aceasta am simțit-o ca fiind mai provocatoare.”

După patru luni petrecute la Bruxelles, Anei i-a reușit să obțină un stagiu în cabinetul fostului europarlamentar român Dragoș Pîslaru. Deși în perioada studenției tânăra a urmat o specializare în psihologie, în paralel a obținut expertiză în politici publice de învățământ superior. Fiind încă la Sibiu, s-a alăturat Asociației Studenților în Psihologie, iar ulterior a făcut parte din Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). În cadrul ultimei organizații a fost membră a Comisiei Educaționale, iar apoi a ocupat funcția de vicepreședintă educațională. Timp de doi ani și patru luni s-a implicat în formarea studenților prin organizarea sesiunilor privind legislația învățământului superior și drepturile studenților. O altă parte importantă a activității în calitate de vicepreședintă se concentra pe realizarea analizelor de politici publice, pe colectarea și interpretarea datelor statistice, pe redactarea documentelor cu recomandări și propuneri de modificare legislativă.

Experiența acumulată în aceste două organizații a reprezentat pentru Ana o etapă de tranziție către stagiul din cabinetul lui Dragoș Pîslaru, unde și-a continuat activitatea în domeniul politicilor publice. În acest rol atenția i s-a concentrat în special pe dimensiunea socială, pe politicile privind angajabilitatea și integrarea pe piața muncii. „Am lucrat pe zona de garanția europeană a copiilor. La fel, am fost responsabilă și de Equal Pay, care se referă la remunerarea financiară egală a femeilor și bărbaților pentru aceeași muncă. Pe parcursul stagiului m-am concentrat pe integrarea tinerilor în câmpul muncii. Am avut și câteva dosare în zona de securitate socială. Per ansamblu, am continuat să lucrez în zona de politici publice, însă pe un portofoliu mai larg decât cel pe care l-am avut, de exemplu, în România.”

Tânăra a lucrat alături de Dragoș Pîslaru în calitate de stagiară din octombrie 2022 până în iulie 2023. După finalizarea stagiului a primit propunerea de a ocupa funcția de asistentă parlamentară acreditată. „Am fost mai mult decât fericită să accept acest post, pentru că mi-a plăcut foarte mult echipa cu care am lucrat.” Noua funcție a venit și cu alte responsabilități. Dacă în calitate de stagiară contribuia doar la derularea unor activități, rolul de asistentă presupunea inclusiv coordonarea sarcinilor.

Ana povestește că în acea perioadă delegația României se număra printre cele mai active din Parlamentul European, lucru care s-a reflectat și în activitatea echipei lui Dragoș Pîslaru. „Am avut parte de un context în care am învățat de la oameni foarte bine pregătiți.” Delegația României acorda o atenție deosebită inclusiv parcursului european al Republicii Moldova. Chiar dacă în 2022 abia depuneam cererea de aderare la UE, această ambiție politică deja exista, recunoaște Ana.

Odată cu finalizarea mandatului de europarlamentar al lui Dragoș Pîslaru s-a încheiat și activitatea Anei în Parlamentul European. Ea relatează că procesul de a rămâne în secretariatul legislativului de la Bruxelles este un pic mai dificil, fiindcă necesită susținerea unui concurs dedicat funcționarilor publici, pe care tânăra încă nu îl trecuse. „În același timp depinde și de funcțiile vacante disponibile. După încheierea unui mandat al uneia dintre instituțiile europene, piața de muncă este foarte suprasaturată. Sunt multe persoane care pleacă. De exemplu, parlamentari care nu mai continuă mandatul, pentru că nu au fost aleși, iar în acest caz contractul asistentului se încheie automat.”

Chiar dacă a încercat să depună dosarul pentru a se alătura echipelor altor deputați europeni, acestea s-au soldat cu refuzuri din cauza concurenței de pe piață. Au urmat două luni de căutări, aplicări și interviuri. După cea de-a 38-a scrisoarea de intenție la asociația EURASHE, a fost invitată să semneze contractul de angajare. Este locul în care lucrează și în prezent. „Activitatea EURASHE este foarte similară cu cea a ANOSR. Este o organizație europeană care promovează vocea universităților și reprezintă peste 500 de instituții de învățământ superior din UE, Canada, Egipt.”

Ana lămurește că EURASHE funcționează pe două direcții principale: colaborarea cu instituțiile europene și coordonarea spațiului european al învățământului superior. „În cazul primei direcții vorbim despre elaborarea politicilor Uniunii Europene în domeniul educației și învățământului superior, cu implicarea Comisiei Europene, în special a direcției responsabile de educație și a celei responsabile de ocuparea forței de muncă, precum și a Parlamentului European. Spațiul european al învățământului superior este un mecanism deschis de coordonare. Universitățile din statele membre ale acestui spațiu își coordonează între ele politicile de învățământ superior. Particularitatea este că acest cadru reunește 47 de țări, fiind mai extins, dar și mai flexibil, bazat pe o cooperare voluntară și pe mecanisme de autocoordonare.”

Pe lângă cele două dimensiuni profesionale, membrii EURASHE au rolul de a fi prezenți în discuții, la consultări, întâlniri și evenimente. „Transmitem mesajele principale ale membrilor noștri, problemele cu care aceștia se confruntă, inclusiv dificultăți legate de finanțări precum Erasmus+ sau Horizon și provocările de implementare. Aceste aspecte sunt ulterior comunicate mai departe către factorii de decizie relevanți. În paralel asigurăm o informare constantă a membrilor despre evoluțiile de la nivel european.”

Ana lucrează la EURASHE în calitate de ofițeră responsabilă de politici publice și proiecte. Ea se ocupă de politicile din următoarele domenii: competențe, educație vocațională, incluziune și angajabilitate. În paralel, urmărește implementarea politicilor și gestionarea a patru-cinci proiecte, fie singură, fie în colaborare cu alți colegi din echipă. „Mă ocup de implementarea proiectelor, de activitățile de cercetare, de elaborarea studiilor, a documentelor de poziție și a recomandărilor, inclusiv pentru factori de decizie precum deputații europeni, cu scopul de a îmbunătăți politicile din domeniu. Există o suprapunere între politicile publice și proiectele derulate, ceea ce contribuie la eficientizarea activității și la furnizarea instrumentelor utile membrilor noștri. În acest sens dezvoltăm instrumente, informații și ghiduri menite să sprijine instituțiile acolo unde este nevoie de expertiză.”

În opinia Anei, cele două experiențe profesionale la Bruxelles au ajutat-o să-și formeze inclusiv relații de prietenie. Ea spune că timpul petrecut cu ei este cea mai vie amintire care o leagă de timpul petrecut în capitala Uniunii Europene. Cu toate că în prezent nu intenționează să revină definitiv în Republica Moldova, se întoarce acasă ori de câte ori are ocazia, pentru a-și vizita familia și amicii. „Anul acesta am fost de trei ori deja. Este mereu un echilibru între timpul liber petrecut cu familia pe care ți-o creezi aici și familia de acasă. Mai am și prieteni în România și încerc să-i vizitez. Combin mereu când pot plecările acasă cu vizitele peste Prut.”

Viața și cariera Anei la Bruxelles nu o țin în totalitate departe de ceea ce se întâmplă acasă. Ea menționează că vede schimbări și este optimistă că lucrurile se îndreaptă într-o direcție corectă. „Văd că unii sunt mulțumiți de unele aspecte, alții – mai puțin. Pot să înțeleg. Când ai speranță mare într-o anumită guvernare, te aștepți ca lucrurile să se schimbe într-un an. Realitatea este că schimbările durează mult timp, indiferent cât de mult efort ar depune o guvernare.”

Ana ia în considerare o eventuală reîntoarcere acasă în momentul în care va simți că poate avea un impact și că poate contribui cu schimbări reale. „M-am gândit la această posibilitate și în 2024. Am ales să rămân aici, deoarece este o țară în care simt că am crescut mult, că am învățat multe despre mine. Este un proces pe care nu simt că l-am încheiat. Îmi doresc să îl duc până la capăt, după care aș considera o revenire la un moment dat în viață. Poate atunci când voi fi mai experimentată și mai înțeleaptă, fiindcă mi-aș dori să aduc aceste cunoștințe acasă.” Ea adaugă că în Moldova există pe alocuri mai multe oportunități decât văd cei stabiliți peste hotare, fie pentru că nu sunt promovate suficient, fie că nu ajung să fie înțelese până la capăt. „Rămânem adesea cu o amintire veche a țării, deoarece nu mai trăim acolo și nu putem experimenta schimbările respective. Cred că există mai multe oportunități acum decât înainte, inclusiv economice și profesionale. Mediul este mai prietenos, mai ales pentru antreprenori. Doar că această realitate nu ajunge la toți. Oamenii au plecat într-un moment de dezamăgire și rămân ancorați în acea percepție. E greu să schimbi acest aspect fără contact direct cu realitatea actuală. Este o provocare de comunicare și de percepție, e dificil să traduci aceste schimbări diasporei, inclusiv pentru autorități.”

Ana încurajează moldovenii din diaspora să-și asculte inima în cazul în care vor să se întoarcă în Republica Moldova. „Dacă dorința ta este să te întorci, nu o pune la îndoială, ci urmeaz-o, ai încredere în ea. De fiecare dată când alegi ceva ce simți că îți dorești cu adevărat, acea alegere se dovedește a fi cea potrivită pentru viața ta.”

În acest material te invit să o cunoști pe Doina Balica, o tânără originară din Republica Moldova care a realizat un stagiu în cabinetul europarlamentarului român Eugen Tomac. Tânăra ne-a povestit cum i-a reușit să lucreze alături de echipa deputatului, despre principalele sarcini de care a fost responsabilă, dar și despre experiența care, spune ea, a fost cu adevărat fără cusur. 

Preluat de la: diez.md