De ani de zile, sângele menstrual a fost privit ca un deșeu biologic fără prea multă valoare medicală. Însă ultimele studii științifice sugerează că acesta ar putea deveni o sursă valoroasă de informații medicale – un specimen neinvaziv care ar putea ajuta la depistarea timpurie a unor boli importante pentru sănătatea femeilor.
Cea mai solidă descoperire până acum este legată de posibilitatea de a detecta virusul HPV – principalul agent responsabil pentru cancerul de col uterin – din sângele menstrual colectat pe un absorbant special, anunță Scientific American.
Un studiu publicat recent în The BMJ arată că analizele efectuate pe sângele menstrual pot identifica infecțiile cu HPV aproape la fel de precis ca testele clinice tradiționale prelevate de medici. Cercetarea a implicat mii de femei și sugerează că aceste teste ar putea fi folosite în viitor ca o metodă de screening mai accesibilă și mai puțin invazivă decât testul Papanicolau clasic sau recoltarea directă de celule cervicale.
Metoda bazată pe sângele menstrual are mai multe avantaje potențiale:
Pe lângă HPV, cercetările recente sugerează că sângele menstrual poate conține markeri biologici importanți pentru alte probleme de sănătate reproductivă. De exemplu:
Deși perspectivele sunt promițătoare, nu toate bolile pot fi diagnosticate prin simpla analiză a sângelui menstrual:
Dacă aceste tehnologii vor fi validate clinic și adoptate pe scară largă, ar putea exista schimbări importante:
Testări gratuite pentru cancerul de sân, colorectal și de col uterin
Sângele menstrual – până nu demult privit ca simplu „deșeu” al corpului – ar putea deveni un instrument medical valoros. Analiza lui oferă o fereastră neinvazivă spre sănătatea reproductivă, cu potențialul de a revoluționa screeningul pentru HPV și, posibil, alte afecțiuni. Cercetările sunt încă în desfășurare, dar descoperirile recente indică un viitor în care menstruația nu va fi doar un ciclu natural, ci și o oportunitate de diagnostic accesibil și blând pentru femei din întreaga lume.
FOTO: Shutterstock, SURSE: Scientific American, Live Science.
Preluat de la: csid.ro
