Deși inteligența artificială datează din anii 1950, în timp, aceasta s-a transformat. Forma de AI pe care o cunoaștem astăzi a început să fie popularizată și integrată în viața de zi cu zi abia la sfârșitul anului 2022 – începutul lui 2023. Sanda Carp este o artistă care în practica sa de game designer-ă implementează inteligența artificială ca unealtă pentru a atinge un potențial mai mare al produsului dorit.

Un studiu recent publicate de Gitnux la începutul acestui an arată că:
# 51 % dintre studenții la Arte folosesc inteligența artificială pentru ideație;
# 40 % dintre designerii de modă folosesc inteligența artificială pentru modele;
# 55 % dintre fotografi folosesc unelte AI.

Pentru Sanda inteligența artificială nu este nimic mai mult decât o unealtă în procesul ei de lucru. AI-ul nu îi înlocuiește sau afectează creativitatea. Ba mai mult, o ajută să termine rapid etapele mai plictisitoare și îi permite să se concentreze pe cele care chiar o motivează. „Cel mai des folosesc inteligența artificială pentru a accelera procesul de rendering [procesul de generare a unei imagini 2D dintr-un model ori o scenă 3D], care pentru mine era cel mai lung și plictisitor.” Chiar dacă AI-ul propune variante, sensul și decizia finală îi aparțin tinerei.

Eu sunt cea care stabilește conceptul, direcția artistică, stilul, atmosfera și funcționalitatea lucrării în context de game art.

Pentru tânăra artistă o lucrare este finalizată în momentul în care funcționează exact așa cum trebuie în contextul jocului. Criteriile după care se conduce Sanda sunt claritatea vizuală, apartenența la stilul jocului în cauză și transmiterea atmosferei dorite. „Faptul că AI-ul poate genera foarte multe variante nu înseamnă că ele trebuie explorate la nesfârșit.”

Sanda mărturisește că implicarea inteligenței artificiale în acest proces a convins-o că adevărata creativitate nu constă în tehnica de execuție. În opinia ei, creativitatea se naște exclusiv în mintea omului. „Ideile noi și originale pot fi generate doar de creierul uman – lucru pe care AI-ul nu îl va putea imita niciodată, fiind capabil doar să execute, prin prompt-uri, ideile și comenzile pe care le primește.”

Una dintre cele mai mari provocări pentru Sanda este menținerea unui stil și evitarea rezultatelor care sunt vădit făcute cu AI. De asemenea, este nevoie de mult autocontrol pentru a nu intra în capcana variațiilor infinite și pentru a păstra o viziune clară și coerentă de la început până la final.

Pentru Sanda prompt-ul joacă un rol esențial în procesul de generare a imaginilor cu AI. Un prompt este mult mai mult decât „aruncarea unor cuvinte”, el este despre capacitatea de a traduce o idee vizuală într-un limbaj pe care inteligența artificială îl poate înțelege corect – o artă aparte de felul său.

Pentru a obține un rezultat relevant, trebuie să știi exact ce cauți și cum să formulezi acea idee. Pe parcurs, scrierea prompt-urilor devine mai mult decât o etapă tehnică, devine un mod de gândire.

Pe cât de important este prompt-ul, pe atât de importante sunt și platformele utilizate. Artista folosește în mare parte programe precum Stable Diffusion, Layer AI și Gemini pentru generarea imaginilor. De asemenea, utilizează ChatGPT în calitate de suport în formularea prompt-urilor, iar Tencent pentru crearea de modele 3D din imagini generate fie de AI, fie de artistă.

În experiența Sandei, primele două etape de creație constau în ideație și conceptualizare, unde AI-ul încă nu este implicat. Urmează faza de explorare prin prompt-uri. În acest moment, potrivit artistei, este esențial autocontrolul – să nu genereze la infinit, ci să selecteze obiectiv variantele potrivite. După identificarea versiunii potrivite, urmează adaptarea la stilul și la contextul dorit. „Este un proces interesant dacă ai deja o idee bine formulată. AI-ul este o parte a procesului, nu rezultatul final.”

Tânăra consideră că, atunci când mesajul este ghidat de o viziune clară, sensul vine din partea creatorului, nu a algoritmului.

Sensul și emoția dintr-o ilustrație sunt oferite de om. Însă atunci când AI-ul este folosit fără intenție, rezultatul poate părea sec.

Sanda nu vede inteligența artificială ca pe o amenințare la adresa artei în sine, ci mai degrabă ca pe un instrument util în procesele de execuție – redarea grafică și alte etape de producție, care până acum necesitau mult mai mult timp. „Pentru creația autentică, AI-ul este o provocare, dar totodată și un instrument care poate deschide direcții noi.”

În procesul de creare, tânăra își revendică rolul de autoare a conceptului, a direcției artistice și a deciziei finale. Așadar, este convinsă că persoanele care folosesc AI-ul pot fi considerați artiști. „A fi artist nu înseamnă doar a produce manual, ci și a crea partea conceptuală și direcția vizuală.”

Tânăra a observat în experiența sa situații în care și imagini generate în totalitate cu AI, fără nicio intervenție sau niciun concept clar, sunt publicate ca fiind lucrări personale. „Pentru un artist ideea este fundamentală, iar lipsa ei devine rapid vizibilă. O lucrare realizată fără concept, fără intenție și fără intervenție umană este ușor de recunoscut, mai ales în contextul actual, în care AI-ul a devenit prezent în industrie. Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale se dezvoltă și capacitatea omului de a distinge o lucrare artistică față de una generată. Nu vorbim despre astfel de cazuri. Eu recunosc, folosesc unelte AI în lucrul meu, mi se pare normal să existe onestitate.”

Potrivit tinerei, arta creată cu ajutorul implicării inteligenței artificiale nu trebuie să fie percepută exclusiv din perspectiva tehnologiei, dar urmând aceleași criterii fundamentale prin care am evalua orice altă formă de artă: concept, stil, mesaj transmis, context etc. La baza activității de artistă a Sandei mereu au fost studiile pe care le-a făcut în domeniul artei și designului.

AI-ul completează această bază, nu o înlocuiește, eu am început să fac artă digitală înainte ca AI-ul să fie atât de normalizat. Mai mult de jumătate din experiența mea de artistă nu a implicat acest sistem.

Din perspectiva artistei, în cazul artei realizate uman, procesul creativ este mai vizibil în decizii stilistice și erori. În arta realizată cu AI, aceste decizii sunt mai puțin evidente și depind de modul în care artistul gestionează rezultatul. Astfel, arta AI nu necesită neapărat criterii complet diferite. În ambele cazuri, omul decide logic stilul și direcția artistică pe care o atribuie produsului.

Lucrările Sandei sunt unice datorită experiențelor ei personale în domeniul game design și modului în care alege ideile, preferințele vizuale și le adaptează propriului stil. „În lucrările mele mereu stă la bază o idee solidă, un concept, mai ales în sfera game art, unde lucrez de multe ori cu un storytelling, unde lucrările pe care le fac trebuie să corespundă unor idei, sa facă parte dintr-o istorie.”

În viitor, tânăra speră să evolueze, să ajungă mai aproape de un rol în art direction, unde inteligența artificială este integrată natural în procesul de producție, alături de desen, compoziție și gândire creativă.

Autoare: Liliana Voloșciuc

Preluat de la: diez.md