Uitarea numelor, pierderea firului gândurilor, intrarea într-o cameră fără să mai știi de ce ai venit sau dificultatea de a te concentra chiar și pe un text scurt sunt adesea tratate cu umor. De cele mai multe ori, le punem pe seama stresului, lipsei de somn sau a unui program prea aglomerat. Problema apare atunci când aceste episoade devin frecvente. În acel punct, ele pot reprezenta semnale timpurii că sănătatea creierului începe să fie afectată.
Contrar percepției populare, sănătatea cognitivă nu devine relevantă doar la vârste înaintate. Modificările la nivelul creierului pot începe mult mai devreme, însă sunt ușor de ignorat tocmai pentru că simptomele par minore. Lipsa de concentrare pare normală într-o lume hiperconectată, iar micile lapsusuri de memorie nu par alarmante. Totuși, acumularea acestor semne poate indica probleme mai profunde, care sunt mult mai ușor de gestionat dacă sunt abordate din timp.
Discuțiile despre inimă, greutate sau glicemie sunt omniprezente. În schimb, memoria, atenția și claritatea mentală sunt adesea minimalizate sau transformate în subiecte de glumă. Această lipsă de conștientizare face ca multe persoane să ignore semnale importante, considerând că sunt o consecință inevitabilă a vârstei sau a stilului de viață modern. În realitate, funcțiile cognitive pot fi antrenate și îmbunătățite, la fel ca orice alt sistem al corpului.
Neurologii observă frecvent în practica clinică pacienți care se plâng de scăderea capacității de concentrare și de probleme de memorie, fără să le acorde importanța cuvenită. Deși stresul și mediul digital au un impact real, creierul răspunde bine la antrenament structurat, mai ales atunci când acesta este aplicat consecvent.
Citește și: Alimentele care întăresc memoria și mențin creierul ager! Pe unele dintre ele singur le consumi rar
Specialiștii subliniază că nu este nevoie de metode complicate sau de mult timp. Chiar și 15-20 de minute pe zi pot aduce beneficii semnificative, dacă exercițiile sunt practicate regulat.
Să stai câteva minute în liniște, concentrându-te exclusiv pe respirație, este un exercițiu extrem de eficient. De fiecare dată când mintea rătăcește, revenirea deliberată la respirație activează cortexul prefrontal, zona responsabilă de atenție și luarea deciziilor. Practicat zilnic, acest exercițiu îmbunătățește concentrarea, claritatea mentală și controlul emoțional.
Creierul reține mai ușor informațiile organizate. Împărțirea listelor mari sau a numerelor în segmente mai mici ajută memoria de lucru și facilitează accesarea informațiilor. Este o tehnică utilă atât pentru studenți, cât și pentru profesioniști.
Realizarea a două activități ușoare în același timp, de exemplu, număratul invers în timp ce mergi sau ascultarea unui material audio în timpul treburilor casnice, stimulează funcțiile executive și coordonarea neuronală. Acest tip de exercițiu îmbunătățește flexibilitatea mentală și comunicarea dintre diferite regiuni ale creierului.
Observarea atentă a unei imagini complexe timp de câteva zeci de secunde, urmată de reproducerea mentală a detaliilor, dezvoltă memoria vizuală și atenția la detalii. Aceste abilități tind să se degradeze devreme, dar pot fi consolidate prin repetare.
Expunerea la noutate este unul dintre cei mai puternici stimuli pentru creier. Fie că este vorba despre o limbă străină, un instrument muzical sau o rutină diferită, procesul de învățare creează noi conexiuni neuronale și încetinește declinul cognitiv.
Mesajul specialiștilor este clar: beneficiile reale apar prin practică zilnică, nu prin eforturi ocazionale sau metode sofisticate. Într-un mediu dominat de distrageri constante, antrenarea creierului nu mai este un lux, ci o formă de prevenție esențială.
Problemele de memorie și atenție nu ar trebui tratate ca simple inconveniente ale vieții moderne. Ele pot fi semnale timpurii care merită atenție. Cu intervenții simple și consecvente, sănătatea cognitivă poate fi menținută pe termen lung, înainte ca „micile” simptome să se transforme în probleme majore.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
