De peste doi ani, problema consumului de droguri a apărut tot mai des în spațiul public. A început vizibil pe 19 august 2023 când, dimineața devreme, tânărul Vlad Pascu, în vârstă de 19 ani, a intrat cu mașina într-un grup de pietoni în apropierea localității 2 Mai. Doi tineri și-au pierdut viața și alți trei au fost răniți. Ancheta a arătat că Pascu se afla sub influența mai multor substanțe interzise, iar ulterior a fost trimis în judecată pentru ucidere și alte infracțiuni legate de droguri. În 2025, instanțele române i-au menținut o pedeapsă de 10 ani de închisoare, după ce încercarea lui de a obține o reducere a fost respinsă definitiv de Înalta Curte.
Vlad Pascu, înconjurat de jurnaliști. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Imediat după accidentul provocat de Pascu, autoritățile au pornit o vânătoare de vrăjitoare furibundă. S-au oprit zeci de mașini în trafic pentru percheziții, s-au făcut razii, s-au arestat câțiva dealeri. Politicienii au ieșit în spațiul public și au pus carul înaintea boilor, cu propuneri legislative mai mult sau mai puțin șchioape. Se cerea fie ca elevii să fie testați, fie percheziționați la intrarea în instituțiile școlare, apoi puși pe o listă a rușinii și arătați cu degetul pentru // „La școală cu ghiozdane, cărți și testul antidrog. Părinții: «Nu suntem de acord cu testarea în masă, că nu suntem o națiune de drogați»”, romania.europalibera.org //
De atunci, în presă au apărut și alte cazuri care au ținut publicul cu ochii pe problema consumului de substanțe. Tot în 2023, influencerița Ana Morodan a fost oprită de poliție pentru conducere sub influența alcoolului și a substanțelor psihoactive; cazul a declanșat un val de comentarii despre stilul de viață al persoanelor publice și responsabilitatea lor online, deși Morodan a susținut că substanțele îi fuseseră prescrise. În 2025, anchetele au ajuns și la „scena de noapte” din București: Andrei Șoșa, patronul clubului Expirat, a fost cercetat pentru trafic de droguri după ce anchetatorii au găsit în locațiile și vehiculele sale zeci de comprimate considerate psihoactive, iar dosarul a fost instrumentat de DIICOT sub control judiciar.
CITEȘTE ȘI: Consum sau trafic? România nu are praguri clare care să le despartă
Pe de altă parte, tragediile au lovit și tineri fără vizibilitate publică inițială. În aprilie 2025, Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani cunoscut în anturaje asociate consumului de stupefiante, a murit din cauza unei supradoze, iar ancheta a scos la iveală o combinație periculoasă de substanțe în sângele său. Ancheta a arătat că substanțele care i-au fost furnizate proveneau din anturajul lui Vlad Pascu. Dealerul principal în jurul căruia se leagă ambele tragedii este Tudor Duma, cunoscut sub porecla „Maru”, care fusese identificat și în procesul lui Pascu ca persoana care îi furniza droguri. Rareș a murit exact în zilele în care România se pregătea de alegeri prezidențiale. La acel moment, deși mai toți candidații au pomenit în programele lor și despre problema consumului de droguri, majoritatea discursurilor au rămas ancorate într-o abordare clasică, centrată pe control și sancțiune, nu pe cauze și context.
CITEȘTE ȘI: Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre reglementarea consumului de droguri?
Actorul Toto Dumitrescu, fiul fostului fotbalist Ilie Dumitrescu, a fost și el implicat recent într-un accident rutier în București, în septembrie 2025, și a fugit de la locul faptei. Ulterior, a ieșit pozitiv la cocaină la testul rapid DrugTest, iar procurorii îl cercetează pentru conducere sub influența drogurilor pe lângă părăsirea locului accidentului. Dumitrescu a recunoscut că a consumat substanțe interzise și că a mai condus sub influența acestora în trecut, ceea ce a adus din nou în discuție consumul de droguri în rândul tinerilor publicului larg.
(De la stânga la dreapta) regizorul Rob Reiner și fiul său, Nick Reiner, fotografiați în 2016, în New York. Nick are un istoric îndelungat cu dependența de droguri. Foto: Rommel Demano/Getty Images.
Câteva luni mai târziu, în decembrie 2025, un alt caz, de data asta petrecut în lumea cinematografiei americane, a șocat lumea. Nick Reiner, în vârstă de 32 de ani, fiul celebrului actor și regizor Rob Reiner (cunoscut pentru filme precum When Harry Met Sally… sau The Princess Bride) și soția lui, fotografa și producătoarea Michele Singer Reiner, au fost găsiți morți în casa lor din Los Angeles, înjunghiați. Chiar dacă anchetatorii nu au stabilit încă dacă Nick se afla sub influența drogurilor când s-a produs fapta, este cunoscut că s-a luptat ani de zile cu dependența de droguri, despre care a vorbit deschis în trecut, inclusiv în filmul Being Charlie pe care l-a co-scris cu tatăl său. Tânărul a fost pus sub acuzare pentru dublul omor și este reținut fără cauțiune în așteptarea procesului.
Aceste cazuri, de la accidente mortale și anchete de mare vizibilitate până la tragedii în sânul familiilor, au transformat consumul de droguri dintr-o discuție de nișă într-o temă de interes național, cu ecouri în dezbaterea publică despre siguranța tinerilor, responsabilitatea socială și rolul instituțiilor în prevenire și recuperare.
Ca de fiecare dată când se întâmplă o tragedie de proporții, România culege primele două scame mai vizibile și îndeasă restul gunoiului adânc sub preș. Declarațiile și acuzațiile curg o vreme în media, apoi se așterne liniștea și indignarea începe să slăbească, până la următoarea mare tragedie.
Se vorbește mult (și, adesea, greșit) despre vinovați și pedepse, însă aproape deloc despre importanța educației cu privire la ce sunt drogurile și care sunt efectele lor. Această educație nu trebuie făcută doar în școli, elevilor, ci și întregii societăți civile din România.
Anual, // Site oficial: ana.gov.ro // elaborează Raportul Naţional privind situaţia drogurilor în România. Acesta cuprinde cele mai recente date şi informaţii legate de consumul şi traficul de droguri, tendinţele de evoluţie înregistrate în ţară, atât pe linia prevenirii consumului, cât şi pe cea a combaterii traficului, precum şi măsurile adoptate de instituţiile publice faţă de problematica drogurilor.
Conform raportului din 2022, bazat pe datele // „Cele mai recente date privind consumul de droguri în România”, ana.gov.ro // 10,7% dintre persoanele cu vârste între 15-64 ani au consumat cel puţin un tip de drog ilicit de-a lungul vieţii (consum experimental), în timp ce 6% dintre ei au consumat și în ultimul an (consum recent). Raportul arată că ritmul de creștere al consumului de droguri ilegale a încetinit în cea mai mare parte, dar există o creștere notabilă a consumului de noi substanțe psihoactive (NSP), mai cunoscute sub denumirea de etnobotanice. „Aceste substanțe chimice sunt produse în laboratoare clandestine și au efecte mai periculoase asupra sănătății în comparație cu drogurile tradiționale”, spune medicul Bogdan Gheorghe, care lucrează la Agenția Națională Antidrog (ANA) și este specializat în cercetare, politici de sănătate, metode de predare și medicină preventivă.
Cele mai mari rate de consum se observă în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 34 de ani. Adolescența este o perioadă de vulnerabilitate crescută pentru debutul consumului de droguri, iar cea mai mică vârstă la care s-a declarat începutul consumului de noi substanțe psihoactive este de 13 ani.
Canabisul rămâne unul dintre cele mai utilizate droguri în România, fiind pe locul doi în clasamentul consumului de droguri ilicite în țară, imediat după noile substanțe psihoactive. Acest lucru este valabil atât pentru populația generală, cât și pentru populația școlară.
În regiunea București/Ilfov, consumul de droguri este cel mai extins, indiferent de tipul de substanță consumată.
Unul din doi tineri a fost pus, măcar o dată, în situația de a i se propune consumul de substanțe cu scop recreațional, potrivit unui // „Studiu realizat de psihologul sibian Copăceanu: 45% din tineri nu folosesc prezervativul și 43% au primit cel puțin o dată droguri gratuit”, turnulsfatului.ro // al psihologului Mihai Copăceanu.
Trei din zece copii cu vârste între 10 și 17 ani spun că știu pe cineva care a consumat droguri – cel mai adesea un prieten sau coleg –, iar proporția urcă la patru din zece în rândul adolescenților, potrivit unei // O poți citi aici: salvaticopiii.ro // Salvați Copiii România din 2024.
// „European Drug Report 2023: Trends and Developments”, emcdda.europa.eu // Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie pe anul 2023 arată că drogurile sunt disponibile oricui și oricând, iar drogurile de risc sunt tot mai diverse și mai răspândite în Europa, în special în rândul tinerilor. Astfel, în Uniunea Europeană, anul trecut, în medie, 15% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au folosit cannabis, 2,3% au consumat cocaină, și 1,3% au folosit amfetamine. Cel mai mare procent se înregistrează în Italia, cu 20,9%.
O hartă a consumului de droguri în Europa arată că România se situează undeva la jumătate față de media europeană în ce privește consumul de cannabis iar la cocaină la un sfert.
În România, 6% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani au recunoscut că au consumat canabis în ultimul an. Doar 0,7% dintre tinerii români au declarat că au consumat cocaină, 0,1% au menționat amfetaminele, 0,8% au indicat ecstasy, iar 0,5% au recunoscut folosirea LSD.
Așadar, în comparație cu alte țări din UE, România a raportat un consum de droguri mai scăzut. De reținut însă că „raportarea” este cheia în care trebuie interpretate aceste date. Un indiciu că în realitate lucrurile ar putea sta altfel l-a oferit Raluca Turcanu, care conduce Ministerul Justiției. Ea a declarat într-o emisiune TV că „în România sunt milioane de // Declarație șocantă a ministrului Justiției: Sunt milioane de consumatori de droguri în țară. Nu putem să-i băgăm în pușcărie pe toți”, digi24.ro // iar faptul că țara se află în a doua parte a clasamentului european cu privire la fenomenul drogurilor „nu ar trebui să liniștească pe nimeni”. Raluca Turcanu a mai spus că, dacă în 2010, România înregistra 6.000 de dosare legate de droguri, și 8.700 de dosare în 2015, anul acesta, în primele opt luni, au fost depuse 20.000 de dosare. Asta în condițiile în care DIICOT dispune de doar 190 de procurori care se ocupă de problemele legate de criminalitate organizată.
Și ministrul de interne, Cătălin Predoiu, declara la finalul lui august 2023 că „bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută” și că prioritară este „salvarea tinerei generații”.
Dar are cine să-și asume această salvare?
Medicul Bogdan Gheorghe spune că principala modalitate de a combate consumul de droguri, inclusiv în rândul tinerilor, este prevenția, iar ea se obține prin discuții la școală și în familie.
Bogdan Gheorghe a explicat cum afectează consumul creierului uman și starea generală de sănătate și de ce adolescenții sunt mai vulnerabili la aceste efecte. La final, a trecut în revistă cele mai cunoscute și utilizate substanțe psihoactive. El spune că este necesar ca tinerii să cunoască în amănunt ce conțin drogurile și cum reacționează organismul la combinații între anumite substanțe, pentru că că o persoană care nu a consumat deloc droguri, dar încearcă stupefiante de puritate mare, de exemplu, ar putea muri subit în urma şocului cauzat de supradoză.
Așadar, ce sunt drogurile și de câte feluri sunt ele? Depinde pe cine întrebi.
În România, prin droguri sunt înțelese toate tipurile de substanțe incluse în legislație, în tabelele anexe la // „Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri”, lege5.ro // Aici intervine o problemă, pentru că legislația nu este actualizată, iar pe piață sunt descoperite mereu substanțe noi (NPS), din ce în ce mai puternice, ceea ce face problema drogurilor din ce în ce mai complexă.
// „Psychoactive substances”, who.int // definește drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcții.
Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de medicină și a cărei administrare abuzivă (prin consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave ale activității mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței.
După Dicționarul explicativ al limbii române (DEx), ediția 1978, drogul era considerat materia primă de origine vegetală sau animală folosită la prepararea unor medicamente. În ediția din 2009, drogul este considerat substanța de origine vegetală, animală sau minerală care se întrebuințează la prepararea unor medicamente și ca stupefiant.
„Drogul poate fi o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, care odată administrat, modifică funcționarea normală a organismului. Aceste substanțe afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare”, spune medicul Bogdan Gheorghe.
Fiecare drog acționează asupra unui neurotransmițător sau receptor la nivelul sinapselor din neuroni, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung. Există mai multe clasificări ale drogurilor, în funcție de criteriul avut în vedere. Astfel, din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile pot fi psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central), psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central), psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central).
Un alt criteriu de grupare și clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între drogurile legale (alcoolul, cofeina, nicotina) și ilegale sau de risc (cocaina, heroina, hașișul, canabisul, Ecstasy, LSD).
Orice persoană care consumă substanțe adictive poate ajunge dependentă. Dar adolescenții ajung mult mai rapid la dependență în comparație cu adulții. Motivul ține de stadiul maturizării unor centri din creier responsabili de autocontrol, luarea deciziilor și gândirea pe termen lung. În adolescență, cortexul prefrontal (zona creierului din dreptul frunții) nu este încă ajunsă la maturitate, fiind în plin proces de dezvoltare. Consumul de substanțe adictive la această vârstă, nu doar că este dificil de controlat, dar și blochează încheierea maturizării celor mai performanți centri ai creierului.
Spre comparație, adulții care au trecut de vârsta de 25 de ani au mai multă voință și pot să se abțină mai ușor de la lucruri care le pot face rău, cum ar fi drogurile. De asemenea, ei pot să consume alcool sau alte substanțe ocazional, fără să ajungă să le folosească regulat sau în fiecare zi. Evident, există și excepții.
Indiferent de vârstă, după consumul drogurilor „pot apărea efecte asupra sistemul nervos central, episoade de lipsă de concentrare, probleme de memorie, probleme în a desfășura anumite activități motorii”, lucruri care pot afecta activitatea zilnică. „La tânăr, pe lângă toate aceste stări, consumul drogurilor poate afecta dezvoltarea corectă a organismului și poate duce la schimbări pe termen lung și ireversibile, în funcție de tipul de substanțe folosite.”
În cazul substanțelor sintetice, în principal, există un risc foarte pronunțat să se ajungă la dependență. Odată instalată dependența, pot apărea și alte afecțiuni fizice și psihice care să nu răspundă bine la niciun tratament. În acest punct, persoanei dependente va gestiona cu greutate aceste probleme.
Lucrurile sau comportamentele care produc dependență sunt definite prin două caracteristici diametral opuse. Pe de o parte, oferă, pe moment, o stare plăcere sau o ușurare (alinare, descărcare, calmare) și, pe de altă parte, pe termen lung, determină consecințe negative.
Persoana care a devenit dependentă simte un impuls puternic de a folosi lucrul sau comportamentul respectiv, are o dificultate de a controla acest impuls, în ciuda consecințelor negative pe care le experimentează și repetă comportamentul care îi face rău, din nou și din nou.
„Dependența este o boală cronică, ceea ce înseamnă că, odată instalată, nu există un medicament specific care să poată fi administrat și să vindece bolnavul”, spune doctorul Bogdan Gheorghe. „Dar poate fi o boală manageriată, ceea ce înseamnă că dependența poate fi ținută în frâu. Acest lucru se poate întâmpla prin intervenție socială, care implică motivația persoanei în cauză pentru schimbare. Acest tip de intervenții sprijină persoana să prevină recăderile.”
Problema cu abstinența este că s obține greu pe termen lung. O persoană dependentă care trece printr-un program de tratament trebuie să se întoarcă, la un moment dat, în mediul în care trăiește în mod obișnuit. De cele mai multe ori, acolo poate să reîntâlnească prietenii alături de care a experimentat consumul de droguri și să intre în situații de risc cărora să nu le facă față.
O altă problemă des întâlnită este că tinerii cred că un joint nu poate crea dependență. Medicul Bogdan Gheorghe atrage însă atenția că organismele umane sunt diferite, și, la fel ca în cazul alcoolului, o persoană are o capacitate de anduranță mai mică sau mai mare. „Consumul de droguri afectează persoana individuală, la oameni diferiți apar efecte diferite. Consumul de droguri este influențat de statura individului, de proprietățile fizice, tipul de substanță consumat, de frecvența consumului și de istoricul de consum.”
Într-adevăr, un joint ocazional nu duce neapărat la ATI sau la un anumit comportament antisocial. „Dependența apare când consumul este regulat, când corpul pur și simplu își cere acea substanță, pentru că fără ea nu mai poate să funcționeze normal. Consumul de substanțe psihoactive este cu atât mai riscant în cazul adolescenților care nu știu să-și pună limite.”
Țări precum Olanda, Portugalia, Elveția, Canada, Uruguay și anumite state din SUA au legalizat sau, după caz, au dezincriminat consumul sau posesia anumitor droguri. În aceste țări, substanțe precum cannabisul pot fi folosite în scop recreativ sau medicinal, dar sub reglementări stricte cu privire la producție, vânzare și consum.
Studiile referitoare la impactul legalizării consumului de droguri recreative variază în funcție de // „‘Gateway drug’ no more: Study shows legalizing recreational cannabis does not increase substance abuse”, colorado.edu // contextul legal specific și populația analizată, astfel că nu există un răspuns universal valabil. Cu toate acestea, există câteva tendințe generale care pot fi observate.
Consumul poate crește în termeni de // „Legalizing recreational cannabis increases its use, research shows”, edition.cnn.com // Legalizarea poate duce la o creștere inițială a consumului, deoarece elimină restricțiile legale și reduce stigmatizarea. Oamenii pot fi mai dispuși să încerce drogul într-un mediu legal.
Pe de altă parte, consumul frecvent poate rămâne stabil sau scădea. Cu toate că poate exista o creștere a consumului în termeni de prevalență, legalizarea nu determină neapărat o creștere semnificativă a consumului frecvent sau a problemelor asociate consumului de droguri. Consumatorii pot deveni mai conștienți de cantitatea și calitatea produselor pe care le achiziționează, ceea ce poate reduce riscul de supradoză sau de efecte adverse neașteptate.
Legalizarea poate reduce infracțiunile legate de droguri, deoarece elimină oportunitatea pentru traficanții ilegali să obțină profit din vânzarea de droguri. Însă și aici, rezultatele studiilor // „The Effect of Marijuana Legalization on Crime Rates”, ebpsociety.org //
Medicul Bogdan Gheorghe spune că România nu este pregătită încă pentru a legaliza sau dezincrimina drogurile. „Este o problemă foarte complicată. Țigările și alcoolul circulă liber pe piață, deși intră categoria drogurilor. Însă măsurile legislative trebuie calibrate în funcție de cultura fiecărei țări în parte, de mentalitatea pe care populația generală o are referitor la astfel de substanțe”, spune specialistul.
Într-adevăr, în anumite țări s-a decriminalizat sau legalizat consumul anumitor substanțe, dar acolo deja există o istorie mai mare de consum și o educație susținută în acest sens și atunci au putut să ia această măsură.
„Pentru România, nu cred că este momentul potrivit încă. Ar trebui început cu mai multe programe de prevenire, de la vârste mai fragede, astfel încât tinerii să înțeleagă că acele tipuri de substanțe provoacă, pe termen scurt, anumite senzații așa-zis pozitive, dar ele nu durează foarte mult. Ei trebuie să înțeleagă că în urma consumului acestor substanțe apar și efecte negative. Și pe acelea trebuie să le conștientizeze.”
Consumul de substanțe psihoactive nu arată la fel pentru toată lumea și nici nu mai ține de un „profil” clar. Unele droguri sunt ilegale, altele sunt medicamente sau produse perfect legale, dar efectele și riscurile lor pot fi la fel de serioase, mai ales când sunt combinate. Lista de mai jos oferă o imagine de ansamblu asupra celor mai frecvente substanțe folosite astăzi și a efectelor lor, cu informațiile esențiale pentru a înțelege ce se întâmplă, de fapt, cu corpul și mintea, atunci când sunt folosite.
Alcool. Este o substanță lichidă obținută prin fermentarea fructelor, cerealelor sau legumelor. Consumul de alcool reduce inhibițiile, poate induce o stare temporară de relaxare și euforie, dar afectează atenția și autocontrolul. Din punct de vedere fizic, alcoolul afectează coordonarea, respirația și sistemul cardiovascular, iar consumul repetat crește riscul de boli hepatice, accidente, violență și dependență. În cantități mari sau combinat cu alte substanțe, alcoolul poate duce la comă și moarte.
Amfetamine. Substanțe stimulante sintetice care acționează asupra sistemului nervos central. Pot fi consumate prin prizare, ingestie sau injectare și se prezintă sub formă de pulbere sau cristale. Produc senzații de energie, vigilență și încredere exagerată în sine, dar pot genera anxietate, iritabilitate, paranoia și episoade psihotice. Pe termen lung, consumul repetat poate duce la dependență, tulburări grave de somn și psihoze.
Benzodiazepine și alte medicamente pe rețetă. Medicamente precum Xanax (alprazolam), Diazepam, Clonazepam sau Zolpidem sunt frecvent folosite în afara indicațiilor medicale, mai ales de tineri. Induc relaxare și somnolență, dar pot provoca confuzie, pierderi de memorie și dependență rapidă. Combinate cu alcool sau opioide, cresc semnificativ riscul de supradoză și deces..
Cannabis (marijuana, hașiș, uleiuri). Este una dintre cele mai consumate substanțe psihoactive. Poate fi fumată, inhalată sau ingerată. Consumul afectează memoria pe termen scurt, atenția și coordonarea și poate provoca anxietate, paranoia și halucinații. Pe termen lung, consumul repetat poate duce la dependență psihologică, scăderea motivației și poate declanșa tulburări psihice la persoanele vulnerabile.
Ciuperci halucinogene. Conțin substanțe psihedelice care produc modificări ale percepției și stării de conștiință. Nu produc dependență fizică, dar pot genera experiențe intense, uneori înfricoșătoare, cu anxietate severă și pierderea contactului cu realitatea. Riscurile cresc atunci când sunt combinate cu alte substanțe sau folosite de persoane cu probleme psihice.
Cocaină. Un stimulant puternic obținut din frunzele plantei de coca. Produce euforie intensă și senzația de energie crescută, dar efectele sunt de scurtă durată. Poate provoca agitație, paranoia, tulburări cardiace și comportamente violente. Consumul repetat duce la dependență, deteriorarea sănătății cardiovasculare și probleme psihice severe.
Ecstasy (MDMA). Drog sintetic consumat frecvent în contexte de petrecere. Induce sentimente de euforie, empatie și apropiere emoțională, dar crește temperatura corpului și solicită intens organismul. Poate cauza deshidratare, tulburări de ritm cardiac, depresie post-consum și afectarea memoriei pe termen lung.
GHB/GBL. Substanțe cu efect sedativ, cunoscute pentru riscul mare de pierdere a conștienței. Doza activă este foarte apropiată de cea toxică, iar combinația cu alcool este extrem de periculoasă. Pot provoca amnezie, comă și sunt frecvent implicate în cazuri de abuz.
Hașiș. Produs concentrat din rășina plantei de cannabis. Are efecte similare marijuanei, dar mai intense. Consumul frecvent poate duce la apatie, tulburări cognitive și probleme respiratorii.
Heroină. Opioid puternic cu risc foarte mare de dependență. Duce la euforie intensă, urmată de somnolență și încetinirea respirației. Supradoza poate fi fatală, iar sevrajul este sever. Consumul repetat afectează grav sănătatea fizică și psihică.
Inhalanți. Substanțe precum solvenți, gaze sau vapori chimici sunt inhalate mai ales de adolescenți foarte tineri. Sunt extrem de periculoase și pot provoca moarte subită, afectarea creierului și organelor interne chiar de la primele utilizări.
Ketamină. Anestezic cu efect disociativ, folosit ca drog de petrecere. Produce senzația de detașare de corp și realitate, pierderea controlului și amnezie. Combinația cu alcool crește riscul de accidente și comă.
LSD. Halucinogen puternic care distorsionează profund percepția și gândirea. Poate provoca halucinații intense și comportamente periculoase. Nu creează dependență fizică, dar poate declanșa episoade psihotice sau anxietate severă.
Mescalină. Un halucinogen natural sau sintetic, rar întâlnit. Produce modificări intense ale percepției și stării emoționale, cu riscuri similare altor substanțe psihedelice.
Opiu. Derivat natural al macului și precursor al morfinei și heroinei. Produce euforie și sedare, dar duce rapid la dependență și afectarea gravă a organismului.
Substanțe psihoactive noi. Substanțe sintetice comercializate adesea sub denumiri înșelătoare, cunoscute ca „etnobotanice”, vândute sub denumiri precum Spice, Special Gold, Magic, Charge, Energy-1/NRG-1 sau Rave. Efectele sunt imprevizibile și pot include paranoia, halucinații, tulburări cardiace și risc crescut de supradoză.
Tutun. Conține nicotină, o substanță care creează dependență rapidă. Deși este legal, tutunul afectează grav sănătatea și crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și respiratorii.
Text de:
Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.
Preluat de la: mindcraftstories.ro
