Cea mai amplă analiză științifică la nivel mondial avertizează: consumul de alimente ultra-procesate reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea și bunăstarea globală, informează The Guardian, citat de Digi24.

Alimentele ultra-procesate (AUP) sunt asociate cu efecte nocive asupra tuturor organelor importante ale corpului uman și reprezintă o amenințare majoră pentru sănătatea globală, potrivit celei mai ample analize din lume.

AUP înlocuiesc rapid alimentele proaspete din dieta copiilor și adulților de pe toate continentele și sunt asociate cu un risc crescut de apariție a unei duzini de afecțiuni, printre care obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiace și depresia.

Creșterea bruscă a consumului de AUP la nivel mondial este stimulată de corporații orientate spre profit, care utilizează o serie de tactici agresive pentru a stimula consumul, a influența dezbaterile științifice și a împiedica reglementarea, sugerează analiza dovezilor.

Concluziile, provenite dintr-o serie de trei articole publicate în revista Lancet, apar în contextul în care milioane de oameni consumă din ce în ce mai mult UPF, cum ar fi mâncăruri gata preparate, cereale, batoane proteice, băuturi carbogazoase și fast-food.

În Marea Britanie și SUA, mai mult de jumătate din dieta medie constă acum în AUP. Pentru unii, în special pentru persoanele mai tinere, mai sărace sau din zone defavorizate, o dietă care conține până la 80% UPF este tipică.

Dovezile analizate de 43 dintre cei mai importanți experți din lume sugerează că dietele bogate în AUP sunt legate de supraalimentare, calitate nutrițională slabă și expunere mai mare la substanțe chimice și aditivi nocivi.

O analiză sistematică a 104 studii pe termen lung efectuate pentru această serie a constatat că 92 dintre acestea au raportat riscuri mai mari asociate cu una sau mai multe boli cronice și deces prematur din toate cauzele.

Unul dintre autorii seriei Lancet, prof. Carlos Monteiro, profesor de nutriție în sănătate publică la Universitatea din São Paulo, a declarat că rezultatele subliniază necesitatea luării de măsuri urgente pentru combaterea AUP.

„Primul articol din această serie Lancet indică faptul că alimentele ultraprocesate dăunează tuturor sistemelor organice majore din corpul uman. Dovezile sugerează cu tărie că oamenii nu sunt adaptați biologic să le consume.”

El și colegii săi din Brazilia au creat sistemul de clasificare Nova pentru alimente. Acesta le grupează în funcție de nivelul de procesare, de la unu – alimente neprelucrate sau minim prelucrate, cum ar fi fructele și legumele întregi – la patru: ultraprocesate.

Această categorie este alcătuită din produse fabricate industrial, adesea folosind arome artificiale, emulgatori și coloranți. Acestea includ băuturi răcoritoare și snacks-uri ambalate și tind să fie extrem de gustoase și bogate în calorii, dar sărace în nutrienți.

De asemenea, ele sunt concepute și comercializate pentru a înlocui alimentele proaspete și mesele tradiționale, maximizând în același timp profiturile corporative, a spus Monteiro.

Criticii susțin că AUP este o categorie prost definită și că politicile de sănătate existente, cum ar fi cele care vizează reducerea consumului de zahăr și sare, sunt suficiente pentru a face față acestei amenințări.

Monteiro și coautorii săi au recunoscut criticile științifice valide aduse Nova și AUP – cum ar fi lipsa studiilor clinice și comunitare pe termen lung, o înțelegere emergentă a mecanismelor și existența subgrupurilor cu valori nutriționale diferite.

Cu toate acestea, ei au susținut că cercetările viitoare nu trebuie să întârzie acțiunile imediate pentru a combate flagelul AUP, care, potrivit lor, este justificat de dovezile actuale.

„Consumul crescând de alimente ultraprocesate remodelează dietele la nivel mondial, înlocuind alimentele și mesele proaspete și minim procesate”, a avertizat Monteiro.

„Această schimbare în ceea ce mănâncă oamenii este alimentată de corporații globale puternice care generează profituri uriașe prin prioritizarea produselor ultraprocesate, susținute de marketing extensiv și lobby politic pentru a opri politicile eficiente de sănătate publică care susțin alimentația sănătoasă.”

Al doilea document din serie propune politici de reglementare și reducere a producției, comercializării și consumului de UPF. Deși unele țări au introdus norme pentru reformularea alimentelor și controlul UPF, „răspunsul global în materie de sănătate publică este încă la început, similar cu mișcarea de control al tutunului de acum câteva decenii”, se arată în document.

Al treilea document afirmă că marile corporații, și nu alegerile individuale, sunt responsabile de creșterea consumului de AUP. AUP este una dintre principalele cauze ale „pandemiei de boli cronice” legate de alimentație, companiile alimentare punând profitul mai presus de orice, afirmă autorii.

Principalul obstacol în calea protejării sănătății îl reprezintă „activitățile politice ale corporațiilor, coordonate la nivel transnațional printr-o rețea globală de grupuri de fațadă, inițiative cu multiple părți interesate și parteneri de cercetare, pentru a contracara opoziția și a bloca reglementarea”.

Coautorul seriei, prof. Barry Popkin, de la Universitatea din Carolina de Nord, a declarat: „Solicităm includerea ingredientelor care sunt markeri ai AUP pe etichetele de pe ambalaje, alături de grăsimile saturate, zahărul și sarea în exces, pentru a preveni înlocuirea ingredientelor nesănătoase și pentru a permite o reglementare mai eficientă”.

Autorii au propus, de asemenea, restricții mai severe în materie de marketing, în special pentru reclamele destinate copiilor, precum și interzicerea AUP în locurile publice, cum ar fi școlile și spitalele, și limitarea vânzărilor de AUP și a spațiului de raft în supermarketuri.

Un exemplu de succes este programul național de alimentație școlară din Brazilia, care a eliminat majoritatea AUP și va impune ca 90% din alimente să fie proaspete sau minim procesate până în 2026.

Oamenii de știință care nu au participat la această serie au salutat în general revizuirea dovezilor, dar au solicitat și mai multe cercetări privind AUP, avertizând că asocierea cu efectele nocive asupra sănătății nu înseamnă neapărat că există o legătură de cauzalitate.

Preluat de la: zugo.md