Odată cu venirea sezonului rece, pielea noastră trece printr-un adevărat test de rezistență. Scăderea temperaturilor, aerul uscat, vântul puternic și diferențele bruște dintre frigul de afară și aerul cald și uscat din interior pot destabiliza bariera naturală de protecție a pielii. În special persoanele cu piele sensibilă resimt din plin aceste schimbări: tenul se înroșește, apar senzații de usturime, descuamări și un disconfort constant.

Pielea sensibilă nu este o boală în sine, ci o reacție exagerată a pielii la stimuli care, în mod normal, ar trebui tolerați. Aceasta poate apărea la orice vârstă și indiferent de tipul de piele – fie ea grasă, uscată sau mixtă.

„Odată cu scăderea temperaturilor, pielea sensibilă are nevoie de o abordare complet diferită. Nu este suficient să aplicăm o cremă hidratantă; trebuie să refacem structura pielii și să o protejăm de factorii agresivi”, explică dr Irina Robu, medic specialist dermatovenerolog.

Aerul rece și lipsa umidității duc la evaporarea apei din straturile superficiale ale pielii. Stratul hidrolipidic, adică pelicula naturală formată din apă și sebum, care acționează ca o barieră protectoare, se subțiază. Odată compromis, acest strat nu mai reține suficientă apă, iar pielea devine uscată, iritată și predispusă la inflamații.

Totodată, schimbări bruște de temperatură, precum trecerea de la frigul de afară la căldura din interior, produc dilatarea și contractarea rapidă a vaselor de sânge. Aceste variații pot duce in timp la apariția cuperozei (roșeața persistentă de pe obraji și nas) și chiar la dilatarea capilarelor superficiale (telangiectazii).

„Diferențele mari de temperatură sunt un stres real pentru piele. În câteva secunde, microcirculația se modifică brusc, iar capilarele se dilată. În timp, pielea devine permanent roșie și sensibilă. La toate acestea se adaugă factorii mecanici: vântul, frigul, frecarea eșarfei sau a gulerului, care pot agrava iritațiile și usca pielea. Iar aerul cald din încăperi, generat de sistemele de încălzire, scade suplimentar umiditatea, accentuând deshidratarea”, adaugă dr. Irina Robu, medic specialist dermatovenerolog.

O piele sensibilă este o piele care reacționează exagerat. Se înroșește ușor, furnică, ustură sau se descuamează, mai ales după contactul cu produse cosmetice, apă fierbinte sau frig. Uneori, reacțiile pot fi însoțite de senzații de arsură, mâncărime sau tensiune.

Această sensibilitate poate fi temporară — de exemplu, cauzată de condițiile de mediu — sau permanentă, în cazul persoanelor predispuse genetic la afecțiuni precum dermatita atopică, rozaceea sau alergiile de contact.

Protejarea pielii sensibile începe cu o rutină de îngrijire blândă, dar constantă. Primul pas este curățarea. Dermatologii recomandă folosirea unor produse fără parfum, alcool sau săpun, care pot usca suplimentar pielea. Gelurile și spumele de curățare cu pH neutru, îmbogățite cu ceramide sau glicerină, curăță delicat și ajută la refacerea barierei cutanate.

Al doilea pas este hidratarea. Cremele nutritive cu texturi mai dense sunt ideale în sezonul rece. Acestea ar trebui să conțină ingrediente care refac bariera de protecție, precum ceramidele, acizii grași esențiali, ureea sau niacinamida.

„Cremele care conțin ceramide și acizi grași sunt cele mai potrivite pentru sezonul rece. Ele refac bariera lipidică a pielii, rețin apa și reduc senzația de disconfort. Pentru față, este indicată aplicarea unei creme hidratante dimineața și seara, iar în timpul zilei se recomandă produse care conțin și factor de protecție solară. Chiar dacă este iarnă, radiațiile UVA pătrund prin nori și pot accelera îmbătrânirea pielii sensibile”, explică dr. Irina Robu, medic specialist dermatovenerolog.

Multe persoane consideră că exfolierea intensă ajută la îndepărtarea stratului uscat de piele. În realitate, iarna, exfolierea agresivă la persoanele cu risc poate face mai mult rău decât bine. Ea afectează și mai mult bariera cutanată și accentuează inflamația. În sezonul rece, pentru pacienții cu piele sensibila se recomandă exfolieri blânde, la intervale mai mari, doar cu produse delicate, pe bază de acizi lactici sau enzime.

Dușurile lungi și fierbinți sunt, de asemenea, o greșeală frecventă. Deși oferă o senzație plăcută de căldură, apa fierbinte ne deshidratează pielea si îndepărtează sebumul natural de pe tegumente, accentuând uscăciunea. Ideal este ca apa să fie călduță, iar după baie, crema hidratantă să fie aplicată imediat, pe pielea ușor umedă, pentru a fixa apa în țesuturi.

„Un alt obicei dăunător este utilizarea produselor prea parfumate sau a celor destinate altui tip de piele. În sezonul rece, pielea sensibilă are nevoie de simplitate: mai puține produse, dar cu formule sigure, hipoalergenice”, mai declară dr. Irina Robu, medic specialist dermatovenerolog.

Pe lângă îngrijirea zilnică, există și tratamente dermatologice care pot ajuta la refacerea pielii sensibile. Procedurile de hidratare profundă, cum este mezoterapia cu acid hialuronic sau terapia cu radiofrecvență non-ablativă, stimulează producția de colagen și îmbunătățesc rezistența barierei cutanate.

Pentru persoanele care suferă de cuperoză sau rozacee, tratamentele laser pot fi o soluție eficientă. Acestea acționează selectiv asupra vaselor dilatate, reducând roșeața fără a afecta țesutul sănătos din jur.

„Tratamentele moderne ne permit să calmăm inflamația, să îmbunătățim microcirculația și să refacem textura pielii fără efecte secundare majore. Secretul este personalizarea intervenției în funcție de tipul de piele și de severitatea simptomelor”, mai explică dr. Irina Robu, medic specialist dermatovenerolog.

Dacă pielea prezintă iritații persistente, senzații de arsură, mâncărime intensă sau leziuni, este important să se consulte un dermatolog. Uneori, simptomele pot indica o afecțiune precum dermatita atopică sau alergiile de contact, care necesită tratamente specifice.

Medicul poate recomanda produse medicale calmante pe bază de pantenol, niacinamidă, zinc sau chiar tratamente antiinflamatoare topice. În unele cazuri, este necesară o terapie combinată cu suplimente antioxidante sau tratamente profesionale de refacere a barierei cutanate.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro