Zâmbetul copiilor noștri spune multe despre sănătatea lor orală. Însă, în tot mai multe cazuri, acesta este afectat înghesuirea dentară. Această afecțiune apare atunci când dinții nu au suficient spațiu pe arcadă pentru a erupe în poziții corecte, ceea ce duce la suprapunerea sau rotirea lor. Deși poate părea o simplă problemă estetică, netratată, înghesuirea dentară poate avea consecințe importante asupra sănătății orale și generale a copilului.

Cauzele dinților înghesuiți sunt multiple și, adesea, combinate. Moștenirea genetică joacă un rol important – copiii pot moșteni maxilare mici de la un părinte și dinți mari de la celălalt, ceea ce duce la lipsa de spațiu necesar pentru alinierea corectă a dinților. Pe lângă factorii genetici, și obiceiurile din primii ani de viață influențează apariția acestei probleme. Suptul prelungit al degetului, folosirea suzetei după vârsta de 3 ani, pierderea timpurie a dinților de lapte din cauza cariilor, respirația pe gură sau traumatismele dentare pot afecta poziționarea corectă a dinților pe arcadă. De asemenea, erupția precoce sau întârziată a dinților permanenți poate contribui la dezechilibrele de spațiu dentar.

Citește și: La ce vârstă este indicat aparatul dentar la copii

Deși la prima vedere înghesuirea poate părea doar o problemă de aliniere, consecințele pot fi mult mai profunde. Dinții înghesuiți sunt mai greu de curățat eficient, ceea ce crește riscul de carii dentare recurente, inflamații gingivale și boală parodontală, halena (respirația urât mirositoare) persistentă.

În plus, înghesuirea severă poate afecta vorbirea copilului (prin poziționarea anormală a limbii și a dinților), masticația (care poate deveni ineficientă sau chiar dureroasă) și chiar postura mandibulei, influențând dezvoltarea armonioasă a întregii fețe.

“Primul control ortodontic ar trebui realizat în jurul vârstei de 6–7 ani, când încep să erupă dinții permanenți frontali și primii molari. Este o etapă esențială pentru interceptarea timpurie a problemelor de aliniere dentară. Cu cât depistăm mai devreme anomaliile, cu atât putem interveni mai eficient, prevenind agravarea acestora în adolescență,” explică Dr. Raluca Athanasiu, medic ortodont în cadrul clincilor Trident.

Medicii recomandă ca primul control ortodontic să aibă loc în jurul vârstei de 6-7 ani, când încep să erupă dinții permanenți frontali și primii molari. Această etapă este crucială pentru interceptarea ortodontică – adică identificarea timpurie a problemelor de aliniere și intervenția înainte ca acestea să devină severe.

„În funcție de situație, putem recomanda tratamente precum menținători de spațiu – dacă dinții de lapte au fost pierduți prea devreme – aparate funcționale care ghidează dezvoltarea corectă a oaselor maxilare sau expansoare pentru lărgirea arcadelor. Toate aceste opțiuni sunt personalizate în funcție de vârsta copilului și complexitatea cazului,” adaugă dr. Raluca Athanasiu.

Intervenția timpurie este esențială pentru a reduce durata și complexitatea tratamentului ortodontic de mai târziu, dar și pentru a preveni complicații care pot afecta sănătatea orală a copilului pe termen lung. După etapa interceptivă, în adolescență, cele mai frecvente soluții includ aparatele dentare fixe (cu brackeți metalici sau estetici) – pentru alinierea și rotația dinților, aparatele transparente – o alternativă estetică pentru adolescenți responsabili, iar în cazuri complexe, se poate apela și la extracții ortodontice controlate sau chirurgie ortognatică (foarte rar, doar în cazuri severe).

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro