Începând cu anii ’90, imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, ideea reunirii Basarabiei cu România a reapărut ca un ideal firesc pentru mulți români de pe ambele maluri ale Prutului. În Basarabia – numele istoric al regiunii ce cuprinde astăzi cea mai mare parte din Republica Moldova –, mișcarea unionistă s-a născut din dorința de reconectare cu rădăcinile culturale și lingvistice românești. În România, a fost văzută ca un act reparatoriu, o revenire la o normalitate istorică întreruptă brutal în 1940 și consolidată după 1944 de dominația sovietică.

În perioada post-2000, mișcarea unionistă a devenit tot mai activă, mai ales în rândul tinerilor. S-au organizat marșuri, campanii stradale, tabere unioniste și acțiuni culturale transfrontaliere. Cele mai notabile dintre acestea au fost „Marșul lui Ștefan cel Mare”, „Podurile de Flori”, precum și campaniile de colectare de semnături pentru unirea simbolică sau pentru susținerea unor inițiative legislative.

Deși fără impact concret pe plan politic sau administrativ, mișcarea a crescut constant în intensitate, fiind prezentă activ în social media și în dezbaterea publică.

George Simion este unul dintre cei mai populari unioniști de pe scena politică actuală din România. Politicianul a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale din România din acest an, drept urmare, în spațiul public au apărut mai multe confesiuni ale unor persoane, de pe ambele maluri ale Prutului, care l-au cunoscut pe politician la începutul carierei sale. Oamenii, dezamăgiți de lozincile promovate de Simion în campania electorală, involuntar, au creat un trend din a spune „cum l-am cunoscut pe George Simion”.

#diez a discutat cu doi tineri care au făcut parte din mișcarea unionistă pentru a înțelege dacă dezamăgirea oamenilor a fost provocată de mișcarea în sine sau de comportamentul unor lideri politici.

George Simion a fost inițial perceput ca un activist idealist. El este fondator al platformei Acțiunea 2012 și organizator al unor marșuri masive în Chișinău și București. În 2019 a fondat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Alături de Simion, alte nume, precum Anatol Ursu, Vlad Bilețchi sau Ion Leașcenco, au promovat ideea de unionism în Republica Moldova. În România, o parte din clasa politică, în special din zona Partidului Național Liberal (PNL) și Partidul Mișcarea Populară (PMP), a flirtat ocazional cu ideea unirii, însă fără angajamente ferme.

„Problema a apărut atunci când idealul unionist a fost absorbit în retorica populistă a unor partide care au folosit simbolistica națională pentru scopuri electorale. Astfel, pentru mulți dintre cei care au crezut în unire ca în ceva sacru politizarea excesivă a dus la pierderea încrederii”, a declarat Sergiu Cătărău, unul dintre unioniștii cu care am discutat.

În ciuda erodării încrederii, ideea unirii nu a dispărut. Ea continuă să existe ca un ideal cultural și identitar, mai degrabă decât ca un obiectiv politic imediat. Despre asta am discutat cu Sergiu Cătărău.

„Eu de mic am știut cine au fost bunicii mei, de unde venim și ce istorie avem. Văzând propaganda făcută de proruși, am început să-mi adresez foarte multe întrebări. Așa am înțeles că vreau să mergem către România Mare, pentru că avem aceeași limbă, aceeași cultură și suntem un neam”, povestește Sergiu.

Tânărul a făcut parte din mișcarea Acțiunea 2012 și din partidul AUR. El a ales să se implice benevol, nefiind ghidat de cineva. Între 2012 și 2016, Sergiu a participat la mai multe manifestații organizate de unioniști.

Sergiu este unul dintre membrii care au contribuit la formarea filialei AUR din Germania, acum însă el s-a retras din toate mișcările și organizațiile din care făcea parte.

„L-am întâlnit pe George Simion și l-am auzit cum vorbește, ce idei promovează și am văzut ce fel de om este. Atunci am început să mă întreb ce caut eu aici și, mai târziu, am renunțat”, explică Sergiu.

În prezent, mulți dintre colegii „de partid” ai lui Sergiu mai sunt activi doar pe TikTok. Chiar dacă aceștia nu pot articula la moment un scenariu clar al unei potențiale uniri a Republicii Moldova cu România, ei încă mai cred în această idee și o promovează prin intermediul rețelelor de socializare.

Unionismul nu a murit. Chiar dacă unii vor să ne pună la pământ. Unionismul încă este și nu trebuie să așteptăm lideri politici ca să-l promoveze. Asta e în sufletul nostru.

În același timp, al doilea tânăr cu care am discutat spune că „s-au dezamăgit cei care nu au crezut cu adevărat în unire”. Vasile Janu nu a făcut parte din vreo mișcare sau partid, însă a știut dintotdeauna că „România e acasă”.

Tânărul povestește că încă din copilărie era fascinat de tot ceea ce înseamnă România. „Mă uitam la televizor doar la programe în limba română, apoi am înțeles cât de frumoasă e cultura românească și priveam cu regret cum Basarabia încă suferă în urma dominației sovietice. Așa am înțeles că vreau unirea, iar mai târziu, drept prim pas, am ales să studiez în România”, explică Vasile Janu.

El a participat la evenimentele organizate de unioniști, însă nu a acționat sub egida organizațiilor care promovau ideea de unire: „Eu doar mergeam la evenimente atunci când erau anunțuri publice.”

Vasile crede în continuare în ideea de unire și susține că aceasta nu este despre politică.

Eu nu cred în ideea de a fi dezamăgit de unire. S-au dezamăgit cei care au crezut orbește în liderii politici și au fost trădați. Unirea nu e despre politică, e despre a ne întoarce la origini, acasă, în România.

De-a lungul anilor, atât în Moldova, cât și în România au existat mișcări și partide care au promovat ideea de unire sau și-au construit programul electoral bazându-se pe asta. Iată câteva dintre organizațiile care și-au lăsat puternic amprenta asupra celor care au crezut sau încă cred în unire.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice, ideea de unire a Republicii Moldova cu România a început să capete teren abia în anul 2020. În anul 2016, mai mult de jumătate din populația țării era împotrivă.

În iunie 2021, WatchDog a prezentat o cercetare care indica asupra faptului că 35 % dintre respondenți erau pentru unirea Republicii Moldova cu România, iar 47,3 % erau împotrivă. Restul erau indeciși sau nu ar fi participat la un referendum în acest sens.

În 2024, conform unui sondaj iData, 37,5 % dintre respondenți au declarat că vor unirea cu România. De cealaltă parte, un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul” arată că 61,7 % dintre cetățenii României vor unirea cu Republica Moldova.

Potrivit aceluiași sondaj, 51,7 % dintre români consideră că Republica Moldova este mai apropiată de România și Uniunea Europeană, iar 25,7 % o văd mai apropiată de Rusia și Uniunea Euroasiatică.

Preluat de la: diez.md