Mulți români trăiesc ani de zile cu balonare, reflux sau senzația de prea plin după masă, fără să ceară un sfat medical. Dar nu este firesc să-ți fie greu să digeri, să te doară stomacul zilnic sau să eviți mesele de teamă că „iar te umfli”. În spatele simptomelor aparent banale pot sta afecțiuni digestive, ne avertizează medicii.
„Majoritatea pacienților vin la cabinet după luni sau chiar ani de disconfort, balonare, reflux sau greață ușoară și repetitivă. Își spun că e de la stres sau de la mesele neregulate, dar în multe cazuri vorbim despre afecțiuni digestive clare, care se pot trata sau ține sub control ușor, dacă sunt depistate din timp”, spune dr. Livia Negoiță, medic specialist Gastroenterologie.
Printre cele mai frecvente afecțiuni care pot avea manifestări blânde la început, dar care necesită investigație și tratament, se numără:
Este cunoscută drept „indigestia cronică” și nu are o cauză organică vizibilă. Se manifestă prin: balonare imediat după mese, durere surdă sau presiune în capul pieptului, senzația că mâncarea „nu coboară”.
Se produce atunci când acidul gastric urcă în esofag și irită mucoasa. Pacienții resimt simptome precum arsuri retrosternale (pirezie), regurgitație acidă, uneori tuse seacă sau senzație de nod în gât.
Inflamația mucoasei stomacului poate apărea din cauze multiple: alimentație, infecția cu Helicobacter pylori, stres prelungit sau anumite medicamente (ex. antiinflamatoare). Apar manifestări precum greață ușoară, dureri în capul pieptului, lipsa poftei de mâncare.
Este o afecțiune frecventă, dar deseori subdiagnosticată. Se manifestă prin: alternanță diaree–constipație, crampe abdominale, balonare intensă după mese.
Recomandările medicilor sunt să vă prezentați la un consult dacă vă regăsiți în tabloul acestor simptome neplăcute. În funcție de simptome, medicul gastroenterolog poate recomanda: ecografie abdominală, endoscopie digestivă superioară (pentru BRGE sau gastrită), test pentru Helicobacter pylori, analize de sânge și scaun, colonoscopie, dacă apar simptome inferioare (balonare + diaree/constipație). Alimentația prietenoasă cu stomacul și schimbările în stilul de viață pot face minuni.
“Asta nu înseamnă restricții absurde, ci alegerea inteligentă a alimentelor care sunt bine tolerate și reduc inflamația digestivă. În majoritatea cazurilor, combinăm dieta cu tratament și pacientul își recapătă confortul digestiv în câteva săptămâni”, a adăugat Livia Negoiță, medic specialist Gastroenterologie.
Citește și: Colonul iritabil – cum îi recunoști simptomele
Micile schimbări în obiceiurile alimentare includ: mese regulate, mici și dese, evitarea prăjelilor, mezelurilor, dulciurilor concentrate, reducerea cafelei și băuturilor carbogazoase, limitarea consumului de alcool și tutun, hidratare corectă (2L/zi) și o pauză de minimum două ore între cină și culcare. Disconfortul digestiv nu trebuie să devină o normalitate. Este important ca pacienții să nu ignore simptomele recurente și să solicite evaluare medicală pentru a preveni complicațiile și a îmbunătăți calitatea vieții.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
