Sărbătoarea Paștelui este, pentru creștini, un prilej de bucurie, reflecție și reînnoire spirituală. Pe lângă semnificația profundă religioasă, tradițiile populare românești au păstrat o serie de obiceiuri care, respectate cu credință, se spune că aduc noroc, sănătate și armonie în viață.

Una dintre cele mai răspândite tradiții este purtarea hainelor noi în prima zi de Paște. Aceasta semnifică atât reînnoirea trupului și a sufletului, cât și reintegrarea în armonia naturii, care renaște primăvara. Femeile ar trebui să poarte o cămașă nouă, iar bărbații măcar o pălărie nouă, așa spune datina.

Preoții și părinții spirituali ne îndeamnă ca în ziua Sfintelor Paști să alungăm orice urmă de tristețe. Plânsul, în această zi, este considerat un semn de necredință în bucuria Învierii. Este o sărbătoare a luminii și a speranței, iar fericirea ar trebui să fie la ea acasă.

Lumânarea aprinsă în noaptea Învierii nu se stinge odată cu slujba. Ea se păstrează în casă și este folosită în momente dificile: la calamități, furtuni, trăsnete sau când ne simțim în pericol. Este considerată o sursă de protecție divină.

În dimineața primei zile de Paște, există obiceiul ca fiecare membru al familiei să se spele pe față cu apă „neîncepută”, adică apă luată direct dintr-un izvor, în sensul în care curge. În apă se pun un ou roșu și un ban de argint. Se spune că acest ritual aduce sănătate și claritate în gândire, iar bănuțul simbolizează norocul la bani.

În unele zone din Transilvania, fetele se spală cu apă de la moară pentru a fi frumoase, iar băieții păzesc toaca pe un deal, ca simbol al vegherii spirituale. Aceste obiceiuri adaugă un farmec aparte sărbătorii și întăresc legătura cu tradițiile strămoșești.

După slujba de Înviere, familia se reunește pentru masa pascală. Este recomandat să se consume, în primul rând, un ou roșu, pască și o bucățică de slănină. Toată familia trebuie să guste din primul ou ciocnit, un simbol al unității și al dorinței de a rămâne împreună tot anul.

Citește și: Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paște. De ce se stropesc gazdele cu parfum

Tradiția spune că vorbele rostite în ziua Învierii au puteri aparte. Tocmai de aceea, este important să fim atenți la cuvintele pe care le folosim:

Evitați expresii precum:

Acestea atrag conflicte și neînțelegeri care pot persista tot anul.

Cuvinte ca:

Toate sunt considerate invocări ale neajunsurilor. În schimb, rostește cuvinte de speranță și recunoștință.

Răspunde corect la salutul pascal:

„Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”

Răspunsuri precum „La fel” sau „Mulțumesc” sunt considerate nepotrivite și lipsesc de sacralitate momentul.

Fraze ca:

Toate pot „închide porțile binecuvântării”, spun bătrânii.

Bârfa și judecata atrag greutăți spirituale:

În această zi sfântă, cuvintele au puterea de a deschide drumuri și a aduce pace sufletului:

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro