Fie că este vorba despre oboseală, alergii sau simpla iritație cauzată de praf și poluare, frecatul ochilor este un gest pe care de multe ori nici nu îl conștientizăm. Însă specialiștii avertizează că acest obicei aparent inofensiv, poate să aibă consecințe grave asupra sănătății ochilor, de la infecții și inflamații, până la afecțiuni serioase precum eroziuni corneene, keratoconus și chiar glaucom.
Ochiul este extrem de sensibil fiind tot timpul expus intră în contact cu praf, fum, poluare, căldură și umiditate, ceea ce poate duce la iritații și disconfort. Nevoia de a ne freca ochii poate apărea din multiple cauze: alergii, conjunctivită, blefarită, sindrom de ochi uscat, oboseală oculară sau pur și simplu un obicei!!
Un aspect interesant este că frecatul ochilor poate avea și un efect de relaxare, prin stimularea nervului vag și scăderea ritmului cardiac. Chiar și așa, riscurile depășesc cu mult beneficiile pe termen lung, sunt de părere experții. Potrivit studiilor, frecatul ochilor poate să modifice temporar proprietățile biomecanice ale corneei, făcând-o mai moale și mai vulnerabilă. De asemenea, este printre principalii factori de risc în apariția sau agravarea keratoconusului, o afecțiune oculară caracterizată prin subțierea și deformarea corneei.
„Ochiul este un organ total expus factorilor externi. Multe persoane își freacă ochii atunci când simt disconfort, însă, deși acest obicei oferă o ușurare de moment, pe termen lung, face mai mult rău decât bine”, explică Prof. Dr. Adriana Stănilă, medic primar oftalmolog.
Persoanele care suferă de sindromul de ochi uscat sunt și ele expuse riscului de a se scărpina frecvent la ochi. Deși gestul stimulează temporar producția de lacrimi, el poate provoca zgârieturi pe suprafața corneei, ceea ce agravează uscăciunea și neclaritatea vederii. În plus, frecatul ochilor crește riscul de infecții oculare, cum ar fi conjunctivita.
„Mâinile noastre sunt o sursă majoră de bacterii și virusuri. Prin atingerea frecventă a ochilor, putem introduce agenți patogeni direct în mucoasa oculară”, avertizează Prof. Dr. Stănilă.
În plus, același obicei aparent inofensiv, poate agrava alergiile care provoacă mâncărimi. „Este un cerc vicios”, afirmă medicul. Atunci când ne frecăm ochii, se eliberează histamine – substanțe care accentuează roșeața și pruritul. „Mai mult decât atât, prin acest gest se pot transfera alergeni direct în ochi, ceea ce agravează și mai mult situația”, explică Prof. Dr. Stănilă.
În ceea ce privește corneea, pe lângă riscul crescut de keratoconus, mai pot apărea și alte tipuri de probleme: „Atunci când își freacă ochiul, o persoană poate chiar să își zgârie corneea cu unghia sau poate să direcționeze greșit genele, astfel încât acestea să înțepe corneea la fiecare clipire”, explică Prof. Dr. Adriana Stănilă.
În plus, medicul avertizează că frecatul ochilor mai poate duce și la creșterea presiunii intraoculare (PIO), un factor de risc în apariția glaucomului. Aceasta este o boală gravă care, netratată corespunzător, poate afecta ireversibil vederea.
În plus, deși este nevoie de o frecare intensă și repetată pentru a provoca o ruptură sau o desprindere de retină, acest scenariu nu este imposibil. Retina este o membrană subțire și extrem de sensibilă, iar presiunea exercitată asupra ochilor prin frecat agresiv poate contribui la slăbirea ei, în anumite cazuri.
„Rupturile și dezlipirile de retină nu se vindecă de la sine. Acestea necesită tratament de specialitate – invaziv, de cele mai multe ori”, avertizează Prof. Dr. Adriana Stănilă.
În ceea ce privește alternativele sigure și eficiente pentru a calma disconfortul ocular, specialiștii recomandă utilizarea lacrimilor artificiale, evitarea alergenilor și spălatul frecvent pe mâini. În plus, adoptarea unor obiceiuri riguroase de igienă oculară și identificarea cauzelor disconfortului – fie că este vorba de alergii, ochi uscat sau oboseală oculară – sunt pași esențiali pentru menținerea unei vederi sănătoase.
„Chiar dacă poate părea dificil să ne schimbăm acest reflex, sănătatea ochilor noștri merită orice efort”, concluzionează Prof. Dr. Stănilă.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
