Românii sunt mari consumatori de „pastile de stomac” – medicamentele pentru afecţiunile digestive, alături de cele pentru dureri și răceli, au reprezentat aproape 80% din vânzările de produse farmaceutice fără reţetă în 2024. Multe persoane apelează la auto-medicație pe termen lung și ajung la medicul specialist abia în stadiile avansate ale afecțiunilor de care suferă. Iar în unele cazuri, intervențiile chirurgicale reprezintă singura metodă de tratament cu șanse reale de reușită. Chirurgia laparoscopică le poate asigura însă un stres mai scăzut, recuperare rapidă și riscuri reduse de complicații.
„Majoritatea pacienților se prezintă pentru o primă consultație atunci când afecțiunile digestive încep să determine o simptomatologie supărătoare, care nu cedează la tratamentele efectuate la domiciliu”, explică Dr. Mihai Eftimie, medic primar chirurgie generală și chirurgie laparoscopică.
Potrivit specialistului, cele mai frecvente afecțiuni digestive benigne în România sunt reprezentate de gastrită, enterocolită, boala de reflux gastro-esofagian și colecistită. „Tot mai frecvente sunt însă și afecțiunile digestive maligne colorectale, gastrice sau pancreatice.
Primele simptome care indică necesitatea unui consult medical pot fi reprezentate de astenia persistentă, durerea abdominală, modificările tranzitului intestinal (constipație sau diaree), greață și vărsături, scăderea semnificativă și involuntară în greutate. Există însă și simptome alarmante, cum sunt febra, frisonul, durerea abdominală intensă care nu cedează la calmantele obișnuite, vărsăturile persistente și imposibilitatea alimentării”, precizează medicul.
Majoritatea afecțiunilor digestive benigne pot fi tratate medicamentos, în primă fază. Ulterior, dacă afecțiunea nu răspunde la tratament sau avansează, se poate lua în calcul necesitatea unei intervenții chirurgicale programate.
„În cazul colecistitei, spre exemplu, tratamentul medicamentos poate permite ameliorarea inițială a simptomatologiei și a procesului inflamator și temporarizarea intervenției chirurgicale, care va fi efectuată ulterior”, indică Dr. Eftimie.
Intervențiile chirurgicale devin însă critic necesare în cazurile de urgență, cum ar fi cele ale complicațiilor de tipul sângerărilor digestive care nu pot fi remediate prin endoscopie sau colonoscopie, proceduri minim invazive de diagnostic și tratament. De asemenea, sunt necesare și în cazul perforațiilor digestive sau al ocluziilor intestinale date de leziuni obstructive ce blochează tranzitul intestinal.
O altă metodă de tratament minim invazivă utilizată pe scară tot mai largă este chirurgia laparoscopică, recomandată în cazul afecțiunilor benigne, precum colecistita, hernia gastrică transhiatală (în care o parte a stomacului trece în torace), acalazia (afecțiune a esofagului care nu permite trecerea alimentelor în stomac) și apendicita. Laparoscopia este însă deja o metodă standard de tratament și în cazul unor afecțiuni maligne, precum cele colorectale, a tumorilor pancreatice sau hepatice.
„Criteriile de selecție pentru această metodă de tratament includ caracteristici ale pacientului date de comorbiditățile acestuia, care pot împiedica utilizarea anumitor forme de tratare, sau intervențiile chirurgicale anterioare. Acestea pot determina multiple aderențe intraabdominale, care leagă organele între ele și nu permit formarea unei camere de lucru. De asemenea, poate fi vorba și de caracteristicile bolii, precum apariția complicațiilor (ocluzia, perforația, hemoragia), care impun, de obicei, efectuarea unei intervenții chirurgicale deschise, dimensiunile mari ale tumorii sau aderența de organele învecinate”, a explicat chirurgul.
Intervențiile chirurgicale laparoscopice oferă o serie avantaje atât pentru medic, cât și pentru pacient. Astfel, în cazul celui din urmă, laparoscopia asigură o durere postoperatorie mai redusă, ceea ce facilitează punerea în mișcare mai rapidă a pacientului și reluarea într-un timp mai scurt a toleranței la alimente, dar și a tranzitului intestinal. Toate acestea duc în final la o recuperare mai rapidă, cu mai puține complicații postoperatorii și o durată mai scurtă a perioadei de internare.
Nu în ultimul rând, operația în sine poate fi realizată, în centrele medicale cu experiență în acest tip de intervenții, într-un timp egal sau chiar mai mic decât al celor clasice.
„Riscul de apariție a complicațiilor postoperatorii este scăzut indirect prin recuperarea mai rapidă a pacientului, datorită inciziilor mai mici și durerii postoperatorii reduse. În cazul pacienților multiplu tarați, riscul apariției eventrației postoperatorii – ieșirea parțială sau totală a unui organ abdominal printr-o zonă slăbită a peretelui abdominal în urma operației – poate fi foarte mare în cazul inciziilor largi. În astfel de cazuri, intervențiile laparoscopice pot constitui un avantaj în prevenirea acestui tip de complicație. Totuși, utilizarea acestui abord nu ne scutește de necesitatea îngrijirii riguroase a plăgilor postoperatorii, indiferent de dimensiunea lor”, subliniază Dr. Mihai Eftimie, medic primar chirurgie generală și chirurgie oncologică, minim invazivă.
Potrivit specialistului, acest tip de intervenție poate fi utilizată în majoritatea defectelor de perete abdominal, precum herniile inghinale necomplicate și nerecidivate, dar și în cazul eventrațiilor postoperatorii necomplicate sau de dimensiuni mici. Și în astfel de situații, pacienții beneficiază de aceleași avantaje: durere postoperatorie redusă, recuperare rapidă și durată de spitalizare scurtă.
Preluat de la: csid.ro
