Un nou raport privind starea climei la nivel național subliniază o tendință îngrijorătoare: durata și frecvența valurilor de căldură în România au crescut semnificativ în ultimii ani. Până în 2040, se estimează că aproximativ 50% din populația urbană, în special locuitorii din orașe precum București și Craiova, vor fi afectați de temperaturi extreme. Conform climatologilor, criza climatică globală a atins un punct critic, cu o creștere a temperaturii medii globale de 1,48 grade Celsius față de perioada preindustrială.
Raportul „Starea Climei – România 2024” evidențiază că aproape jumătate din zilele anului au depășit pragul de 1,5 grade Celsius, stabilit prin Acordul de la Paris. Această situație semnalizează o direcție alarmantă pentru climatul țării, având un impact profund asupra ecosistemelor și societății. În ultimele șapte decenii, România a resimțit deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură. Între 1950 și 2023, durata și frecvența acestora au crescut, în special în regiunile sud-vest și est, unde s-au înregistrat prelungiri de 25-30 de zile.
Pe lângă valurile de căldură, seceta devine o provocare majoră. Suprafața afectată de secetă moderată, severă și extremă a crescut în perioada 2018-2023, afectând grav agricultura și securitatea alimentară. Această secetă, considerată cea mai lungă înregistrată, are efecte devastatoare asupra ecosistemelor și producției agricole.
Raportul semnalează că alte fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile severe, devin tot mai frecvente. Între 1940 și 2023, condițiile favorabile pentru astfel de evenimente au crescut, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 indică o intensificare a acestor fenomene, ceea ce va avea un impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii.
Urbanizarea agravează efectele schimbărilor climatice, iar orașele devin mai calde și mai uscate comparativ cu zonele rurale, fenomen cunoscut sub numele de „Insula de Căldură Urbană”, cu diferențe de temperatură ce pot ajunge până la 7-8 grade Celsius.
În acest context, politicile climatice devin esențiale. Pactul Ecologic European și Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050. România a implementat măsuri de eficiență energetică și promovare a energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Expertiza în domeniul energetic este centrală în această tranziție, iar electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt cruciale pentru atingerea neutralității climatice.
Deși percepția publicului față de schimbările climatice este mixte, cu doar 4% dintre români considerându-le o prioritate națională, raportul „Starea Climei – România 2024” subliniază importanța acțiunii urgente în fața acestor provocări. Elaborat de o echipă de cercetători, raportul prezintă date și proiecții climatice recente, analiza fenomenelor meteorologice extreme și evoluția politicilor de climă, mediu și energie în România.
Sursă foto – Sandsun / Envato
Preluat de la: csid.ro
