Un test simplu de salivă, dezvoltat de o companie biotehnologică din Manhattan, ar putea revoluționa modul în care percepem îmbătrânirea și riscurile pentru sănătate. Numit CheekAge, acest „ceas epigenetic” promite să determine cu precizie vârsta biologică a unei persoane și să ofere o evaluare a riscului de mortalitate pe termen scurt. Studiile recente sugerează că, prin analizarea ADN-ului din celulele recoltate din cavitatea bucală, testul poate oferi indicii clare cu privire la starea de sănătate și durata vieții.
Vârsta biologică nu coincide întotdeauna cu cea cronologică, aceasta reflectând starea reală a celulelor și a țesuturilor corpului. Factori precum genetica, stresul, somnul, alimentația și obiceiurile nocive, precum fumatul, pot accelera sau încetini îmbătrânirea biologică. Cu cât vârsta biologică depășește mai mult vârsta cronologică, cu atât crește riscul de a dezvolta boli grave sau chiar deces prematur.
Conform unui studiu publicat în Frontiers in Aging, care a implicat 1.513 participanți cu vârste între 85 și 100 de ani, o diferență semnificativă între vârsta biologică și cea cronologică poate amplifica riscul de deces. Persoanele cu cea mai mare diferență între cele două vârste aveau un risc de deces cu 148% mai mare în anul următor, comparativ cu cei a căror vârstă biologică era apropiată de cea cronologică.
Cheia testului CheekAge stă în epigenetică – o ramură a geneticii care studiază cum anumite factori externi pot modifica activitatea genelor fără a schimba secvența ADN-ului. Un proces esențial în acest sens este metilarea ADN-ului, care poate afecta funcționarea normală a genelor și poate duce la îmbătrânire sau dezvoltarea de boli precum cancerul. Cercetătorii au descoperit că aceste modificări epigenetice pot fi influențate de factori de mediu, cum ar fi poluarea, alimentația sau medicamentele.
Testul CheekAge implică colectarea unei mostre de celule din cavitatea bucală, printr-un simplu tampon de salivă, și analizarea metilării ADN-ului din aceste celule. Deși alte ceasuri epigenetice au utilizat probe de sânge, studiile Tally Health au demonstrat că și celulele prelevate din gură pot oferi informații valoroase despre starea organismului.
Max Shokhirev, șeful departamentului de Biologie Computațională la Tally Health, subliniază că „CheekAge nu prezice când sau cum va muri cineva, ci doar semnalează o diferență între vârsta biologică și cea cronologică, asociată cu un risc crescut de mortalitate”. Această abordare oferă un nou mod de a urmări îmbătrânirea biologică și de a interveni din timp pentru a preveni bolile.
Cu toate acestea, unii experți au manifestat reticențe față de această tehnologie. Adele Murrell, profesor de Epigenetică la Universitatea din Bath, afirmă că „modificările ADN-ului sunt reversibile”, ceea ce înseamnă că testul poate doar să avertizeze asupra unui potențial risc de deces, nu să prezică cu exactitate momentul în care acesta va surveni. Ea subliniază că alegerile de stil de viață joacă un rol crucial, iar intervențiile preventive pot face o diferență semnificativă.
Dusko Ilic, profesor de Științe ale Celulelor Stem la King’s College London, avertizează asupra posibilelor efecte psihologice ale unui astfel de test:
„Sublinierea mortalității într-un context probabilistic poate crea anxietate inutilă”.
El sugerează că, în loc să pună accentul pe riscul de deces, CheekAge ar trebui să fie promovat mai degrabă ca un instrument pentru monitorizarea sănătății și extinderea îmbătrânirii sănătoase.
Testele de acest tip deschid calea pentru o mai bună înțelegere a procesului de îmbătrânire și a modului în care stilul de viață influențează longevitatea. Deși tehnologia epigenetică oferă oportunități imense, este esențial să fie folosită cu responsabilitate, atât pentru a oferi informații relevante, cât și pentru a evita posibilele efecte negative psihologice.
Sursă foto – alexbowmore / Envato
Preluat de la: csid.ro
