pixel.png

Pe vremea când învăţam ce înseamnă un caiet şi cu ce se mănâncă şcoala simţeam presiunea asta uriaşă asupra mea în clipa în care doamna, mă rog, tovarăşa pe atunci, venea să îmi verifice liniuţele. Păreau, pe timpurile acelea, cea mai importantă misiune a omenirii, în mintea mea de şcolăriţă. Mă luptam cu ele până nu se mai vedea nici urmă de mânuţă tremurată, tăiam din timpul de joacă în faţa blocului ca să le perfecţionez, ajunseseră mai importante ca tortul de ciocolată.

Cine s-ar fi gândit că, peste ani şi ani, liniuţele vor reveni pline de importanţă în viaţa mea. Două la număr. Roz.

Am 32 de ani şi zero copii. N-a fost niciodată momentul Potrivit cu P mare. Dar, de la un tort aniversar încolo începi să te gândeşti tot mai des, te pomeneşti calculând perioade fertile, descărcând aplicaţii special pentru asta, te trezeşti întrebându-ţi doctorul ce analize ar trebui făcute înainte, care este misterul acidului folic, ce anume din stilul tău de viaţă ar putea fi o piedică. Încerci o lună, două, începe să te roadă şi atunci, cum îl avem cu toţii la picioare pe Google, îi arunci o nelămurire şi dai search. Aşa ajungi pe forumurile celor care se visează mămici, o lume paralelă şi bulversantă în care sute, chiar mii de femei, îşi trăiesc aşteptarea public, numărând zile, liniuţe, teste de sarcină şi ovulaţie, interpretându-şi una alteia rezultate, încurajându-se, povestindu-şi dramele, îndrăznind să pună întrebări care n-ar fi văzut niciodată lumina monitorului dacă nu ar fi fost sfântul anonimat online.

Despre toate aceste utilizatoare, speranţele şi iluziile lor – şi nu numai – vreau să vă vorbesc în articolul special de astăzi.

<!–

Formul de quiz

–>

Sarcina „accident” vs. sarcina „ani de zbucium”

Scorul între cele două, dacă îmi permiteţi să-i spun aşa, e 1-1. În România, potrivit unui studiu făcut acum câţiva ani, jumătate dintre sarcinile înregistrate în mediul urban erau neplanificate, o întâmplare, iar jumătate erau îndelung planificate şi visate şi sperate. Nu ştiu care mai este situaţia acum, dar constat doar că aud mai multe persoane în jur care aşteaptă şi trudesc pentru o sarcină decât persoane care, fără efort, fără plan, se pomenesc cu testul pozitiv. Cunosc nenumărate persoane care s-au gândit că partea cea mai grea a procesului pre-bebeluş este să ajungă la decizia că îşi doresc unul – tot „dansul” acela delicat cu partenerul care oare vrea acum, vrea unul, vrea doi, vrea să mai aştepte. De fapt, aveau să afle apoi, partea cea mai dificilă este să ajungă să vadă liniuţele la locul lor, la multe luni după ce anunţau victorioşi decizia de a deveni părinţi.

104 partide de sex până la testul pozitiv

Un studiu realizat de o firmă de planning familial în Marea Britanie arăta că majoritatea cuplurilor trebuie să facă sex de 104 ori pentru a concepe un copil, potrivit „Daily Mail”.

Cercetarea spunea că unei femei îi ia în medie şase luni până să rămână însărcinată, perioadă în care întreţine raporturi intime cu partenerul de patru ori pe săptămână. De asemenea, o femeie din zece recunoştea că şi-a chemat soţul de la muncă atunci când era la ovulaţie, doar ca să nu rateze momentul prielnic.

Aproape un sfert dintre participantele la studiu  – 3.000 de femei în total – declarau că sexul numai pentru a rămâne însărcinate le-a deteriorat relaţia de cuplu, în timp ce una din 20 de femei şi-a făcut săptămânal un test de sarcină pentru a vedea dacă a rămas sau nu însărcinată.

Când liniuţa nu apare. Despre infertilitate

Infertilitatea afectează 30% dintre femeile de peste 35 de ani din România, însă, în ciuda acestei statistici îngrijorătoare, 56% din persoanele afectate nu consultă un medic specialist.

Factorii care duc în acest moment de cumpănă sunt variaţi: de natură hormonală, medicală, anatomică sau chiar asociaţi cu un stil de viaţă nesănătos, precum stresul cronic şi sedentarismul.

Vă enumăr câţiva: sindromul ovarului polichistic, o afecţiune care produce dezechilibre hormonale, afectează ovulaţia şi se manifestă prin obezitate, hirsutism (creşterea excesivă a părului în locuri nedorite), apariţia chisturilor şi, în final, poate duce şi la apariţia sterilităţii.

Sindromul ovarului polichistic se instalează atunci când organismul produce hormoni masculini în exces, astfel că eliberarea ovulelor de către ovare se produce mai rar decât în mod normal. Cauza acestui sindrom nu este cunoscută.

O altă cauză a infertilităţii o reprezintă hipotiroidia – glanda tiroidă produce cantităţi mai mici de hormoni tiroidieni decât ar fi necesari organismului. Hipotiroidia este greu de depistat deoarece, în prima fază, este lipsită de simptome. Când hormonii scad sub limita inferioară, apar următoarele simptome: oboseală, depresie, dureri musculare, scăderea capacităţii de memorare şi concentrare, şi creşterea în greutate. Hipotiroidia este corelată şi cu diverse dereglari hormonale, care produc tulburări menstruale sau lipsa completă a acesteia, afectând funcţia de reproducere a organismului feminin şi cauzând sterilitatea feminină. În ciuda acestui fapt, multe femei nu sunt diagnosticate şi tratate, astfel că hipotiroidia rămâne una dintre pricipalele cauze ale infertilităţii în rândul femeilor.

Şi afecţiunile inflamatorii precum infecţiile cu Chlamydia pot provoca infertilitate dacă nu sunt tratate la timp şi corespunzător. Boala se manifestă sub forma unei inflamaţii a colului uterin. 70% dintre femei nu prezintă simptomatologie, astfel încât această afecţiune este greu de depistat.

Endometrioza este o afecţiune internă uterină în care ţesutul care creşte în mod normal în uter se implantează sau se dezvoltă în alte părţi. Studiile arată că 20 – 40% dintre femeile infertile suferă de această afecţiune. Aceasta nu se poate vindeca, însă tratamentul poate rezolva problema infertilităţii.

Insuficienţa ovariană prematură este o altă afecţiune care poate afecta fertilitatea permanent şi apare atunci când ovarele nu mai eliberează ovule înaintea vârstei de 40 de ani. Este o afecţiune provocată de toxine, boli autoimune, dar poate avea şi cauze genetice.

Acordaţi-vă un an!

„Între 20 şi 25 la sută dintre cupluri au probleme de infertilitate, însă cele mai multe dintre acestea, mai ales din mediul rural, nu ştiu asta şi cred că „aşa este viaţa”, a declarat medicul Andreas Vythoulkas, specialist în infertilitate şi colaborator al mai multor clinici din Bucureşti, la un congres ştiintific pe teme de medicina reproductivă, desfăşurat în iulie la Salonic.

Potrivit lui, în general, problemele de infertilitate încep să apară după vârsta de 36 de ani şi devin şi mai complicate după 40-41 de ani. „Înainte, în 80 la sută dintre cazurile de infertilitate, problemele erau la femei. Acum, ponderea este aproximativ egală: 50 la sută la femei şi tot atât la bărbaţi, asta pentru că acum ştim foarte multe despre infertilitatea la bărbaţi”.

Acelaşi medic ne trezeşte un pic la realitate şi ne anunţă că în afara cauzelor de natură medicală, enumerate mai sus, cauzele cele mai comune ale infertilităţii sunt legate de carieră. „Preocupată de carieră, femeia uită să facă copiii, iar când se trezeşte este prea târziu”, a explicat medicul de origine greacă. „Este foarte important pentru toate femeile să înţeleagă că dacă nu rămân însărcinate după un an, este obligatoriu să consulte un medic specialist în infertilitate”, mai spune el.

Forumurile speranţei. A se consuma cu măsură

Afectate sau nu de infertilitate, cuprinse de febra dorinţei de a avea copii de câteva luni sau de ani întregi, româncele umplu pagini întregi de forumuri şi formează comunităţi pe cât de impresionante, pe atât de periculoase, uneori. Intrată în hora încercărilor am poposit şi eu pe astfel de site-uri presărate cu poveşti din cele mai diverse şi, recunosc, am fost prinsă în plasele utilizatoarelor.

Bănuiesc că aţi auzit vorba din bătrâni psihologi că o femeie care îşi doreşte să rămână însărcinată va ajunge să îşi inducă singură simptomele unei sarcini. Ei, de multe ori, ajutată sau împinsă, spuneţi cum doriţi, de celelalte participante de forumuri, ajunge să îşi imagineze nu doar simptome, ci şi liste de nume pentru viitorul bebeluş inexistent. Pe cât sunt de utile deseori astfel de pagini de internet, pe atât devin de primejdioase când se transformă în obsesia exemplului altora.

Vă explic îndată: să spunem că doamna X, dornică să vadă cele două liniuţe, intră să afle simptomele timpurii de sarcină, din experienţa altor utilizatoare ale forumului. Va afla 100 de opinii diferite, va începe să îşi „fabrice” semne ca cele citite, se va loga zi şi noapte şi iarăşi zi ca să vadă dacă nu cumva mai simte cineva ce simte ea, va căuta încurajări de tipul „dacă spui că ai asta şi ailaltă, sigur e cu ochişori”, va citi numai despre asta inclusiv pe pagini străine, va dezbate un presupus simptom oarecare până va ajunge să-l viseze noaptea sau chiar să i-l anunţe soţului drept semn clar, se va gândi non-stop numai la spusele de pe site şi nu va mai da doi bani pe instinctele ei, va cumpăra teste după teste după teste ca să confirme sarcina de care, stând pe forum şi analizând, a ajuns să fie 101% sigură. Şi tot aşa până la dezamăgire, pentru ca apoi, peste câteva zile, să o ia de la capăt.

Vă spun onest că altceva nu mai citeam şi altceva nu mai credeam în afară de ce se petrecea pe forumuri. Care forumuri, până la un anumit punct, adică până ce rămân simple locuri de informat rapid şi la obiect, sunt ok, pentru că sunt platouri de experienţe. Dar când devin obsesia ta de 18 ore din 24 – şi credeţi-mă pe cuvânt că devin extrem de uşor – atunci lucrurile nu mai sunt atât de simple şi de „sănătoase”.

Ca să fiu sinceră până la capăt am să vă spun şi că din experienţa căutării berzei pe forumuri am ajuns la o clinică să îmi fac un test de sarcină de sânge, convinsă de partenerele mele online că e semn de scâncit. N-a fost. Parcă mi-a căzut cerul în cap şi apoi, mi s-a prăbuşit şi lumea (virtuală). M-am uitat în urmă, la două luni când am stat conectată ca la priză la felurite forumuri, şi am decis că stresul cu pricina nu e exact ce îmi trebuie. Nu pot să învăţ să-mi calculez perioada fertilă după organismul altora, nu pot să mă bazez pe simptomele unora doar pentru că aşa a fost în cazul lor, nu pot să interpretez sau să recomand analize fără să am dreptul să fac asta.

Până la urmă am înţeles, dragelor, că şi în goana asta după cele două liniuţe e ca în diete: nu merge un regim la toţi, căci suntem cumplit de diferiţi, nu poţi obţine rezultatele cele mari peste noapte, iar stresul nu va face decât să devină cea mai mare piedică. Aşa că logout pentru mine.

Mă duc să-mi trăiesc povestea tentativei de maternitate departe de locuri care nu nasc altceva decât o mare povară şi noi şi noi „de ce?”-uri. Utilizatorul plin de speranţă că va găsi pe forum confirmarea unei sarcini pe care şi-o doreşte din inimă, dar pe care o caută unde nu trebuie şi o transformă în aproape obsesie, este acum offline.  

Preluat de la: csid.ro