Suntem într-o perioadă complet nouă, iar mintea noastră se străduieşte să proceseze şi să integreze tot ceea ce trăim în aceste zile. Atacurile de anxietate şi neliniştea persistentă sunt stări normale, de vreme ce nu avem un reper cu care să putem compara ce se întâmplă. 

Creierul nostru, un instrument minunat de altfel, este cel mai rezistent la schimbare, pentru că e programat pe recunoaşterea şi etichetarea informaţiei. 

Este un funcţionar perfect în situaţii normale, dar, în confruntarea cu necunoscutul, trebuie antrenat să se adapteze şi să reacţioneze corect.

<!–

Formul de quiz

–>

Panica, neliniştea, îngrijorarea sunt reacţii normale. De câte ori aţi fost nevoiţi să ieşiţi pe stradă cu măşti de protecţie, mănuşi şi declaraţie pe proprie răspundere? Până la această pandemie COVID 19, niciodată.

Acum, cine nu are aşa ceva, este privit cel puţin ciudat. Este o stare cu totul nouă, pentru că mişcarea fizică, simplul drum făcut de acasă la locul de muncă şi invers au fost înlocuite cu munca on line. Sau, din nefericire pentru multe persoane, cu şomajul tehnic. Lucru greu de acceptat, în condiţiile în care mintea noastră este avidă după predictibilitate. Şi e greu de prezis ce va urma.

Serotonina şi dopamina – hormonii responsabili cu starea de bine – sunt la un nivel scăzut, din lipsa interacţiunii sociale şi a efortului fizic redus.

Şi, peste toate acestea, nu toţi oamenii sunt obişnuiţi cu tehnici de meditaţie, nu practică metode de liniştire şi nu au acces, poate, la remediile care îi ajutau să se liniştească, de obicei. Iată de ce este bine să încercaţi următoarele două metode simple, dar extrem de eficiente, de a vă echilibra starea psihică.

Concentrează-te pe aici şi acum

Prima şi cea mai la îndemână este simpla concentrare a atenţiei. În practica mindfulness, acesta este primul pas. Concentrează-te pe momentul prezent, pe aerul care intră şi iese din plămâni, timp de 3-4 reprize de respirat.

Înregistrează fiecare senzaţie pe care o ai: fie stomacul care dezvoltă sucurile gastrice, fie cârceii de la încheieturi, fie o durere uşoară de cap.

Nu există greşit sau corect în această operaţiune. Important e doar să respiri, să integrezi ce simţi şi ce gândeşti.

Pune-ţi întrebări, ca să afli răspunsuri

Acum, cu atenţia concentrată pe respiraţie, poţi începe să experimentezi pasul al doilea: pune-ţi întrebări. Notează-le pe hârtie, îţi vor fi utile în fiecare moment în care începi să te îngrijorezi şi să te cuprindă anxietatea.

•  Cum mă afectează situaţia prezentă?
•  Cum mă simt în acest moment?
•  Ce pot face în această privinţă?

Răspunsurile, desigur, pot varia. Pot fi pozitive sau negative – este puţin probabil că cineva în şomaj tehnic va fi extrem de încântat. Dar dacă se va strădui să răspundă la întrebarea nr 3, este posibil ca să găsească măcar o ameliorare, dacă nu chiar o soluţie.

Faceţi din cele 2 etape o obişnuinţă şi gândiţi-le ca pe un tratament medicamentos. Reamintiţi-vă, creierul are nevoie de siguranţă şi predictibilitate şi aşa i le puteţi oferi.

Mai există un secret, poate cea mai importantă parte: din când în când, lăsaţi-vă în pace. Pozitivismul exagerat este extrem de dăunător. O stare, din când în când, mai puţin veselă e normală în viaţa oricui, cu condiţia ca tristeţea şi anxietatea să nu dureze prea mult.