aflu.info – Embolism pulmonar: cauze, simptome, tratament şi metode de prevenire

Embolismul pulmonar este o urgenţă medicală care, în lipsa unui tratament adecvat, poate duce la deces. Această afecţiune constă în blocarea unui cheag de sânge în interiorul unei vene mari de sânge care alimentează plămânii şi inima. Un astfel de cheag se formează de obicei în alte zone ale corpului, cel mai des în picioare, din cauza circulaţiei sangvine deficitare, afecţiune numită şi tromboză venoasă profundă. Embolismul pulmonar este a treia cea mai frecventă afecţiune cardiovasculară, după infarctul de miocard şi accidentul vascular cerebral.

Potrivit healthline.com, în Statele Unite, incidenţa embolismului pulmonar este în continuă creştere: se estimează că sunt peste 650.000 de noi cazuri anual. În 60-80% din cazuri, embolismul pulmonar este cauzat de tromboza venoasă profundă, iar în peste 50% din cazuri, pacienţii nu prezintă simptome.

În funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, dar şi de starea generală de sănătate, simptomele embolismului pulmonar pot varia de la forme uşoare la unele grave, chiar ameninţătoare de viaţă.

<!–

Formul de quiz

–>

Din fericire, dacă este depistat la timp, embolismul pulmonar poate fi tratat cu succes. Însă trebuie ţinut cont că riscul de formare a cheagurilor de sânge rămâne în continuare ridicat, mai ales dacă nu se ţine cont de anumite recomandări.

Cuprins: Embolismul pulmonar: cauze; Embolismul pulmonar: factori de risc; Embolismul pulmonar: simptome; Când să te adresezi medicului; Embolismul pulmonar: complicatii; Embolismul pulmonar: diagnostic; Embolism pulmonar: tratament; Embolismul pulmonar: prevenţie

sus

Embolismul pulmonar: cauze

Cheagurile de sânge masive care blochează arterele pot avea numeroase cauze, principala fiind, aşa cum s-a menţionat anterior, tromboza venoasă profundă. Potrivit vascular.org, alte cauze ale formării cheagurilor de sânge pot fi:

Fracturile sau rupturile musculare
Sedentarismul sau statul în şezut ori în picioare, în aceeaşi poziţie, o perioadă îndelungată
Sarcina
Contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală pe bază de estrogen
Cancerul pancreatic, de colon, de stomac, de sâni, limfomul, leucemia
Infecţia cu HIV
Boala Behçet
Insuficienţa cardiacă congestivă
Infarctul de miocard
Policitemia
Lupusul eritematos
Colita ulcerativă
Fibrilaţia atrială
Accidentul vascular
Trombofilia
Bolile inflamatorii intestinale

sus

Embolismul pulmonar: factori de risc

Pe lângă cauzele mai sus menţionate, există şi câţiva factori ce pot creşte riscul de a face un embolism pulmonar. Aceştia includ:

Fumatul
Sedentarismul
Obezitatea
Chimioterapia
Istoricul familial de cancer sau boli de inimă
Intervenţiile chirurgicale
Vârsta peste 60 de ani
Consumul de droguri intravenos
Prezenţa varicelor

sus

Embolismul pulmonar: simptome

Simptomele embolismului pulmonar variază în funcţie de mărimea şi localizarea cheagului de sânge, precum şi de starea generală de sănătate. Cel mai frecvent simptom al embolismului pulmonar este scurtarea respiraţiei, însoţită de senzaţia de lipsă de aer apărută gradual sau brusc.

Conform webmd.com, alte simptome ale embolismului pulmonar includ:

Durere ascuţită în piept, care se agravează la efort sau când tuşeşti
Dureri de spate
Tuse cu sau fără spută cu urme de sânge
Transpiraţie abundentă
Senzaţie de leşin sau ameţeală
Învineţirea unghiilor sau a buzelor
Umflarea unui picior sau a unei mâini (în funcţie de locul unde s-a blocat cheagul de sânge)
Durere sau sensibilitate la nivelul picioarelor, în timpul mersului sau staţionării
Roşeaţa sau discoloraţia locală a pielii în zona afectată
Creşterea în volum a venelor mâinilor sau picioarelor
Febră
Wheezing (respiraţie şuierătoare)
Ritm cardiac accelerat sau neregulat
Hipotensiune arterială
Anxietate
Puls diminuat
Pierderea conştienţei

sus

Când să te adresezi medicului

Embolismul pulmonar este o afecţiune gravă care, în lipsa tratamentului, îţi poate pune în pericol viaţa. Adresează-te de urgenţă medicului dacă:

Ai tuse cu sânge
Simţi că rămâi fără aer
Te doare în piept din senin
Ai dureri puternice în zona superioară a spatelui, care radiază la nivelul capului sau membrelor
Te doare, se înroşeşte sau se umflă un picior ori o mână
Ritmul cardiac este accelerat şi simţi că leşini

sus

Embolismul pulmonar: complicatii

Aproape o treime din pacienţii care suferă de embolism pulmonar şi nu primesc tratament la timp mor din cauza complicaţiilor. Embolismul pulmonar poate favoriza instalarea hipertensiunii pulmonare, o afecţiune gravă care constă în creşterea anormală a tensiunii de la nivelul arterelor pulmonare. Astfel, muşchiul cardiac este nevoit să depună mai mult efort pentru a împinge sângele şi oxigenul prin artere şi poate ceda, cauzând infarct. Uneori, trombii de mici dimensiuni se dezvoltă în timp în vasele de sânge, cauzând hipertensiune pulmonară cronică tromboembolitică, o complicaţie rară a emboliei pulmonare care poate fi tratată chirurgical în doar aproximativ 40% din cazuri.

sus

Embolismul pulmonar: diagnostic

În vederea stabilirii diagnosticului de embolism pulmonar, medicul va evalua, iniţial, starea generală de sănătate a pacientului, simptomele fizice, istoricul medical şi va nota eventualele tratamente urmate pentru diverse afecţiuni.

În completarea anamnezei, pot fi solicitate analize precum:

Radiografie pulmonară
Examinare CT (computer tomograf)
Ecocardiogramă
Angiografie pulmonară
Ultrasonografie Duplex
Venografie
Test de sânge D-dimer
Scanare de ventilaţie/perfuzie (VQ scan)

Embolismul pulmonar poate fi uneori dificil de diagnosticat, mai ales dacă persoana în cauză suferă şi de alte afecţiuni, cum ar fi cele cardiace sau pulmonare, potrivit nhs.co.uk.

sus

Embolism pulmonar: tratament

În majoritatea cazurilor de embolism pulmonar, tratamentul constă în administrarea de medicamente anticoagulante (heparină, warfarină etc.), care au rolul de a subţia sângele şi de a distruge cheagul de sânge.

În alte situaţii se introduce cu ajutorul unui cateter un agent trombolitic în vecinătatea sau chiar la nivelul cheagului de sânge, care are drept consecinţă dizolvarea trombului – procedură numită tromboliză locală ghidată pe cateter. Această terapie este indicată însă doar în cazul în care pacientul este într-o stare gravă, care îi pune în pericol viaţa, deoarece prezintă şi anumite riscuri, cum ar fi hemoragia internă severă, potrivit mayoclinic.org.

Intervenţiile chirurgicale sunt ultima opţiune la care se apelează în tratamentul embolismului pulmonar, dacă toate celelalte terapii nu dau rezultate sau sunt contraindicate. În cazul în care un pacient nu poate urma tratament cu anticoagulante, medicul poate recomanda inserarea unor filtre de vena cavă permanente, care împiedică deplasarea cheagului de sânge spre plămâni, dar nu opresc dezvoltarea acestuia.

sus