Dincolo de aspectul estetic și de încrederea pe care o oferă, părul poate funcționa ca un adevărat indicator al sănătății generale. Medicii dermatologi explică faptul că modificările apărute la nivelul firului de păr, în special subțierea sau căderea acestuia, pot semnala dezechilibre interne importante, de la probleme hormonale până la carențe nutriționale sau stres.

Atunci când părul cade mai mult decât de obicei, cauza nu este întotdeauna una banală, precum mătreața. Problemele glandei tiroide se numără printre primele afecțiuni care se pot reflecta la nivelul părului. Semnele includ cădere difuză pe toată suprafața scalpului, creștere mai lentă, textură uscată sau aspră și subțiere generalizată, nu apariția unor zone complet lipsite de păr. Unele persoane pot observa inclusiv subțierea părului de la extremitățile sprâncenelor.

Funcționarea tiroidei influențează metabolismul, iar acesta are un rol direct în ciclul de creștere al părului. Hipotiroidismul poate încetini creșterea firelor, în timp ce hipertiroidismul poate accelera căderea acestora.

Primul pas este testarea funcției tiroidei. Dezechilibrele hormonale nu se corectează de la sine și pot necesita tratament medical. În unele cazuri, aportul de seleniu, zinc sau iod poate fi ajustat, la recomandarea specialistului. Pentru îngrijire externă, pot fi utile uleiuri ușoare care fortifică firul de păr fără a-l încărca.

Citește și: 10 analize pentru căderea părului. Ce investigații pot depista cauza pentru care îți cade excesiv părul

Căderea accentuată a părului poate fi și un semn timpuriu al deficitului de fier, mai ales în rândul femeilor. Părul poate deveni mai rar, în special în zona creștetului sau pe laterale, iar aspectul său poate fi tern și fragil. Atunci când organismul are un nivel scăzut de fier, acesta prioritizează funcțiile vitale și reduce procesele considerate neesențiale, cum este creșterea părului. Din punct de vedere medical, nivelul scăzut de feritină afectează oxigenarea foliculilor, inhibând dezvoltarea firului de păr.

Este esențială confirmarea deficitului prin analize de sânge. În caz de carență, pot fi recomandate alimente bogate în fier precum carnea slabă, lintea, spanacul, leguminoasele și verdețurile, alături de vitamina C, care îmbunătățește absorbția fierului.

Hormonii influențează atât aspectul, cât și textura părului. Dezechilibrele de estrogen, testosteron, cortizol sau hormoni tiroidieni pot duce la subțierea părului, cădere în anumite zone sau apariția unor porțiuni fără păr. În unele etape ale vieții, precum menopauza, pot apărea modificări precum creșterea părului facial, iar în afecțiuni precum sindromul ovarelor polichistice (SOP), aceste schimbări pot fi mai pronunțate. Părul poate deveni, de asemenea, mai uscat, mai fragil sau, dimpotrivă, mai gras.

Evaluarea nivelurilor hormonale este esențială. Gestionarea stresului, somnul adecvat, tratamentele hormonale sau alte terapii recomandate de medic pot ajuta la restabilirea echilibrului și la îmbunătățirea sănătății părului.

Stresul intens sau prelungit este o cauză frecventă a căderii părului. Aceasta se poate manifesta prin pierderea unui număr mare de fire la periaj sau spălare, subțiere difuză sau, în unele cazuri, apariția unor zone rare. Stresul poate declanșa un fenomen numit efluviu telogen, în care un număr mare de fire intră simultan în faza de cădere, de obicei după un eveniment stresant fizic sau emoțional.

Vestea bună este că acest tip de cădere este, de regulă, temporar. Reducerea stresului, somnul de calitate, activitatea fizică, tehnicile de relaxare, alimentația echilibrată și sprijinul psihologic pot ajuta la reluarea creșterii normale a părului.

Părul care se rupe ușor, arată tern, crește lent sau cade excesiv poate indica lipsa unor nutrienți esențiali. Deficiențele frecvente includ zincul, biotina, vitamina D, proteinele și acizii grași omega-3. Chiar și în cazul unei diete aparent echilibrate, problemele digestive pot împiedica absorbția corectă a nutrienților, afectând sănătatea părului pe termen lung.

Organismul are nevoie de proteine, fier, zinc, biotină, vitaminele A, D și E și acizi grași omega-3. Suplimentele pot fi utile, dar trebuie alese cu grijă. Alimentația bogată în pește gras, ouă, nuci, semințe, verdețuri și proteine de calitate contribuie la un păr mai puternic și mai sănătos.

Lipsa hidratării se poate reflecta rapid în aspectul părului. Firele pot deveni uscate, încâlcite, cu vârfuri despicate, lipsite de strălucire, iar scalpul poate deveni iritat sau descuamat. Deshidratarea afectează fluxul sangvin către rădăcinile părului, reducând aportul de nutrienți și umiditate. Deși nu provoacă direct căderea părului de la rădăcină, poate slăbi structura firului și sănătatea scalpului.

Hidratarea corespunzătoare este esențială. Se recomandă aproximativ doi litri de apă pe zi, ajustați în funcție de temperatură, activitate fizică și consumul de cofeină. Alimentele bogate în apă, precum castraveții, pepenele sau țelina, pot completa aportul zilnic. Pentru ca apa să fie eficient utilizată de organism, electroliții joacă un rol important. La exterior, măștile hidratante și uleiurile pentru scalp pot ajuta la refacerea firului de păr.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro