Ca și corpul nostru, creierul ni se schimbă odată cu înaintarea în vârstă. Cu cât îmbătrânim, cu atât este mai dificil să ne amintim informații, cum ar fi numele unui restaurant la care am fost sau unde am pus cheile. Sau poate dura mai mult să învățăm ceva nou.
Dar vestea bună este că avem de fapt mult control asupra menținerii sănătății creierului nostru și prevenirea îmbătrânirii premature și totul începe cu obiceiurile zilnice.
Iată câteva lucruri aparent inofensive, dar care ne îmbătrânesc creierul:
De la munca de la distanță, la venirea pe lume a unui copil sau la pensionare, există multe situații în viață care ne pot face socializatul o misiune aproape imposibilă. „Este atât de comun în cultura noastră să ne pierdem lent rețeaua socială pe măsură ce trecem prin viață”, a spus dr. Zaldy Tan, directorul programului de îmbătrânire sănătoasă la Cedars-Sinai, pentru huffpost.com.
„Trebuie să avem o anumită rețea socială la care să apelăm ori de câte ori avem nevoie – sau chiar dacă nu credem că avem nevoie.”
Așadar, cum impactează socializarea creierul? „De fiecare dată când întâlnim pe cineva nou… facem o nouă conexiune în creierul nostru între celulele cerebrale”, a explicat Tan. În plus, s-a demonstrat că o rețea socială puternică îmbunătățește starea de spirit, ceea ce este legat de sănătatea creierului nostru. (Depresia este unul dintre factorii de risc pentru demență.)
În timp ce interacțiunile în persoană par a fi cele mai benefice pentru sănătatea creierului, socializarea online și conversațiile virtuale pot, de asemenea, să ajute, a spus dr. Glen Finney, membru al Academiei Americane de Neurologie și director al Programului de Memorie și Cogniție la Geisinger Health.
„Există anumite persoane care sunt literalmente izolate fizic sau poate nu au prieteni și familie în zona lor, iar comunitatea lor online devine singurul sprijin pe care îl au și poate avea unele beneficii reale”, a spus Finney.
Ideal este să menții creierul activ cu ajutorul abilităților pe care le ai deja, dar trebuie și să ieși din zona lui de confort.
„Dacă spui, ‘Nu mai sunt un copil. Nu o să mă mai preocupe să învăț ceva’, asta poate sabota sănătatea creierului tău și poate duce la îmbătrânirea prematură a acestuia”, a explicat Finney.
Deci, încearcă să înveți un instrument muzical, o limbă străină sau să faci ceva neobișnuit pentru tine, poate să înveți șah sau dame, dacă nu știi deja, sau chiar să rezolvi enigme la un escape room.
Stresul face parte din viața de zi cu zi, iar corpul nostru se poate recupera în mod obișnuit rapid după un eveniment sau o situație stresantă specifică. Problema apare atunci când acest stres devine cronic și nu facem nimic pentru a-l combate.
„Suntem foarte pricepuți să menținem tot timpul răspunsul la stres la un nivel moderat pe care s-ar putea să nici nu îl observăm”, spune Dr. Elissa Epel, profesor de psihiatrie la Unversitatea din California și autoare a cărții ”The Stress Prescription”.
Ea a spus că este important să fim conștienți de acest stres și să îl eliberăm pe parcursul zilei, cu tehnici de conștientizare și de respirație. Fă sport, mergi la saună, încearcă să ai un somn de calitate, toate aceste lucruri vor contribui la detensionarea organismului și la scăderea nivelului de stres.
„Când suntem ocupați cu viața noastră profesională și socială, este o tendință naturală să alegem ceva rapid, pe care poți să-l bagi în cuptorul cu microunde sau să mănânci în mers, de la fast food-ul din colțul străzii, a spus Tan. „Dar, pe termen lung, aceasta s-ar putea să nu fie cel mai bun lucru pentru creierul nostru.”
Mâncarea semipreparată este adesea puternic procesată și plină de grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Studiile au arătat că o dietă bogată în aceste tipuri de alimente de-a lungul anilor poate duce la un risc crescut de demență.
În măsura în care poți, încearcă să te concentrezi și pe o dietă bogată în acizi grași Omega-3, cum ar fi legumele cu frunze verzi, peștele, uleiul de măsline și nucile. Omega-3 au demonstrat că îmbunătățesc memoria, învățarea și circulația sângelui în creier.
Chiar dacă îți propui să dormi cele șapte până la nouă ore recomandate în fiecare noapte, dacă somnul nu este de calitate, este probabil să te trezești simțindu-te obosit a doua zi. Atât cantitatea, cât și calitatea somnului sunt esențiale pentru sănătatea creierului.
„În timpul somnului, amintirile zilei sunt sortate și plasate în locul potrivit pentru a putea fi accesate în viitor. De asemenea, beta-amiloidele, proteinele care provoacă ravagii în creierele persoanelor cu Alzheimer, sunt eliminate în timpul somnului”, a explicat Tan. „Când somnul este prea scurt sau de proastă calitate, aceste procese sunt întrerupte.”
A doua zi, poți avea dificultăți de concentrare sau în reamintirea informațiilor. Dar de-a lungul anilor, somnul deficitar poate crește riscul îmbătrânirii premature a creierului și dezvoltarea demenței.
„Exercițiile fizice, în special cele cardiovasculare, dar și exercițiile de construcție musculară, sunt importante pentru a menține creierul tânăr”, a spus Finney. Dincolo de antrenamente, Tan recomandă să faci activitate fizică parte din stilul tău de viață. „Fie că este vorba de grădinărit sau de o drumeție, există unele lucruri pe care le-am putea încorpora în viața noastră de zi cu zi care, pe termen lung, iar acestea sunt probabil mai sustenabile și benefice decât să petreci o oră la sală o dată pe săptămână.”
Atunci când activitatea fizică devine un obicei de-a lungul vieții, există multiple beneficii, de la reducerea stresului și creșterea circulației sângelui către creier.
Foto: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
