parinti.jpg

Specialiştii cred că momentul în care devenim părinţi ne poate schimba radical viaţa, dar, mai presus de toate, este momentul în care ajungem la maturitate.

„Când devenim părinţi, ni se oferă ocazia să ne maturizăm, să dobândim o nouă perspectivă asupra vieţii. Mulţi părinţi spun că, după naşterea primului lor copil, totul s-a schimbat. Orice experienţă este menită să ne schimbe, să ne îmbogăţească. Dacă momentul ales să devin părinte coincide cu perioada de maturitate emoţională  (mă simt echilibrat mental şi emoţional), toate schimbările ce vor veni mă vor găsi pregătit să acţionez în consecinţă. Altfel, voi pierde nu doar posibilitatea de a deveni un bun părinte, dar şi pe acela de a –mi continua propria dezvoltare”, spune psihologul Monica Borugă pentru Gândul.

Psihologul crede că nu vârsta este indicatorul principal în momentul în care dobândim statutul de părinte, ci ritmul şi atitudinea părinţilor faţă de creşterea şi educarea copilului.

5 trăsături care indică faptul că sunteţi pregătiţi să aveţi un copil

Un copil se poate dezvolta armonios în compania unor părinţi care au cel puţin câteva din următoarele abilităţi:

1. Răbdarea. Meseria de părinte se învaţă, nu azi, nu mâine, în timp.

2. Atenţia şi prezenţa conştientă. Timpul petrecut cu copilul este unul de calitate. Mă joc alături de el, cânt, dansez, îl observ, comunic, sunt acolo cu el fizic şi mental.

3. Consecvenţa. Fac reguli care să ni se potrivească, le respectăm împreună, reacţionez la fel în situaţii identice, indiferent de locul sau persoanele care sunt în preajmă, astfel încât să evit confuzia care s-ar putea instala la cel mic şi să clădesc încrederea în relaţia noastră.

4. Disponibilitatea de a învăţa. Când devenim părinţi, ne considerăm adesea a fi profesorii copiilor noştri. Cu toate astea, vom constata că, dacă le acordăm atenţia şi timpul necesar,  ei pot deveni profesorii noştri. Copiii ne învaţă prin comportamentul lor sau despre ceea ce au nevoie la acel moment. 

5. Flexibilitatea răspunsului. Una dintre cele mai mari provocări ca părinte este găsirea unor modalităţi flexibile de a răspunde la diverse situaţii. Când suntem obosiţi, frustraţi, furioşi, flămânzi, dezamăgiţi, putem pierde capacitatea de a reflecta, ne lăsăm duşi de valul emoţiilor, pierdem din vedere ansamblul, riscăm un răspuns exagerat care provoacă suferinţă copiilor noştri. 

Citeşte continuarea pe Gândul.info

Preluat de la: Csid.ro