Contrar a ceea ce credeai până acum, greutatea nu este unicul predictor al stării generale de sănătate. Mai sunt alți 5 indicatori de sănătate. Mulți oameni pot fi sănătoși la o greutate mai mare decât te-ai aștepta, iar mulți pot fi mai puțin sănătoși având kilograme mai puține. În plus, distribuția greutății ar putea fi mai importantă decât numărul de pe cântar.
Pe lângă greutate, este important să îți vizitezi medicul de familie anual și, când este necesar, să efectuezi un set complet de analize de laborator pentru a evalua starea generală de sănătate. Aceasta include adesea o evaluare a nivelului de colesterol, a glicemiei, a markerilor de inflamație și a funcției tiroidiene, renale și hepatice. Acești markeri pot oferi o imagine completă a sănătății care nu este reflectată doar de greutate. Iată câțiva dintre cei mai importanți markeri de sănătate pe care ar trebui să îi iei în considerare.
Hemoglobina A1C este o modalitate de a măsura nivelul de zahăr din sânge, în medie, pe ultimele trei luni. Acest indicator de sănătate poate fi un semn de avertizare crucial dacă te îndrepți către un nivel crescut de zahăr în sânge. Este, de asemenea, folosit pentru diagnosticul de prediabet și diabet.
Glicemia este probabil mai importantă decât greutatea, deoarece nivelurile crescute de zahăr în sânge pot duce la complicații medicale, cum ar fi boli de inimă, boli de rinichi, boli vasculare și deficiențe de vedere.
Deși multe persoane cu diabet și prediabet au, de asemenea, IMC-uri ridicate, există un număr semnificativ de persoane cu un IMC „normal” și niveluri ridicate de glucoză în sânge.
Tensiunea arterială, care poate fi influențată de greutate, este un indicator de sănătate foarte important. De fapt, poate avea un impact la fel de mare, dacă nu chiar mai mare, asupra rezultatelor noastre de sănătate decât greutatea.
Tensiunea arterială este un marker de sănătate pe care s-ar putea să nu-l „simți” neapărat când este crescut. Totuși, poate fi un motiv de îngrijorare pentru sănătatea ta. Hipertensiunea arterială poate provoca daune silențioase, ducând la boli de inimă, accident vascular cerebral și probleme cu ochii și rinichii.
Colesterolul reprezintă un alt marker crucial al sănătății metabolice pe care ar trebui să îl verifici în mod regulat. Un panou de lipide verifică grăsimile potențial dăunătoare care circulă în sânge, care, în timp, pot cauza blocaje în artere și crește riscul de boli de inimă sau accident vascular cerebral.
Concentrează-te mai puțin pe numărul de pe cântar și mai mult pe markerii de sănătate care oferă o privire „sub capotă” și o imagine mai semnificativă a condiției metabolice. Folosind „ABC-urile” markerilor de sănătate (A1C, tensiunea arterială și colesterolul) poți clarifica starea de sănătate la fel de bine (și uneori mai bine) decât monitorizând greutatea corporală.
Greutatea corporală singură nu spune întreaga poveste a sănătății. De fapt, unele cercetări sugerează că raportul talie-șold ar putea fi un indicator de sănătate mai bun decât IMC.
Greutatea corporală nu oferă informații despre modul în care grăsimea corporală a unei persoane este distribuită pe corp. Raportul talie-șold ne ajută să luăm în considerare distribuția greutății și compoziția corporală, ceea ce oferă un context util despre riscul de boli. De exemplu, persoanele cu o greutate corporală sau IMC mai mare pot avea o cantitate semnificativă de masă musculară și o cantitate mai mică de masă grasă. Astfel, raportul talie-șold poate fi într-un interval sănătos ca rezultat. Acumularea de grăsime corporală în zona abdominală (adesea denumită grăsime viscerală) este asociată cu riscuri crescute pentru sănătate, cum ar fi dezvoltarea hipertensiunii arteriale, niveluri crescute de colesterol și diabet de tip 2.
Deși nu avem control asupra modului în care corpul nostru distribuie și depozitează grăsimea, această măsură oferă o privire completă asupra riscului de boli comparativ cu greutatea singură.
Funcția și condiția cardiovasculară pot fi ușor evaluate prin monitorizarea ritmului cardiac în repaus. Factorii de stil de viață precum nivelul de activitate fizică, somnul și stresul contribuie cu toții la un ritm cardiac în repaus ridicat, care te poate expune unui risc mai mare de boli cardiovasculare.
Pentru a reduce riscul și a menține ritmul cardiac în repaus într-un interval sănătos fa activitate fizică timp de 150 de minute pe săptămână la o intensitate moderată. Folosind „testul vorbirii”, îți poți condiționa sistemul cardiovascular să funcționeze mai eficient. Pentru a efectua acest test, ar trebui să poți vorbi în timp ce faci activitate fizică.
Foto: shutterstock
Sursă: https://www.eatingwell.com/
Preluat de la: csid.ro
