copil-cancer.jpg

Cazurile de cancer sunt în creştere la nivel mondial, la toate categoriile de vârstă, inclusiv la copii, iar principala cauză, spun experţii, trebuie căutată în dezvoltarea industrială. Cancerul pediatric este şi foarte agresiv, afectând mai multe organe şi sisteme în acelaşi timp. De asemenea, specialiştii vorbesc despre tot mai multe cancere depistate la bebeluşi de o lună sau două de viaţă. Cum ajunge un copil să sufere de cancer? Ne explică dr. Inci Ayan, specialist cu 30 de ani experienţă în oncologie pediatrică.

“În primul rând, avem o componentă genetică ce predispune un copil la cancer. De exemplu, în cazul unei mame care are un istoric de cancer de sân, diagnosticat la o vârstă tânără, şi are şi rude (mamă, bunică) cu cancer de sân, este un indiciu clar că starea de sănătate a copilului trebuie monitorizată, existând riscul apariţiei sarcoamelor. Apoi, există şi anumite boli care cresc riscul de apariţie a maladiei canceroase şi anume boli congenitale ori sindroame imunodeficitare. O altă cauză a apariţiei cancerului la copii o constituie anomaliile cromozomiale, care sunt asociate cu risc mai mare de leucemie, de exemplu, sau de limfoame”, spune dr. Ayan.

Dincolo de bagajul genetic, există anumite virusuri cu care copilul intră în contact şi care îl pot predispune la cancer.

“Hepatita B, de exemplu, poate declanşa cancer la ficat. Sau virusul Epstein Barr, care este o infecţie foarte frecventă la copii, care, în anumite cazuri, poate duce la apariţia limfoamelor sau la un alt tip de cancer, carcinomul nazofaringian. Un alt virus cu o reputaţie nefastă este virusul HPV. Hepatita C, de exemplu, în anumite părţi ale globului, precum zona mediteraneană sau ţările africane, poate duce la apariţia limfoamelor”, afirmă specialistul oncolog.

Şi mediul în care creşte copilul poate juca un rol în declanşarea afecţiunilor maligne.

„În ultimii 10 ani, am remarcat o creştere a incidenţei cancerelor la copii şi o cauză este producţia industrializată. Fertilizatorii, hormonii de creştere cresc productivitatea, dar ingestia lor are efecte nocive asupra genelor, producând mutaţii periculoase, oncongene. Poluarea, inclusiv cea asociată cu utilizarea tehnologiei de ultimă generaţie (telefoane, tablete) poate creşte frecvenţa cancerelor la copii (leucemii, tumori de creier, anumite tipuri de sarcoame). Şi, ţin să subliniez, fumatul, atât în cazul mamei, cât şi al tatălui, poate provoca apariţia sarcoamelor la copil, în comparaţie cu copii proveniţi din familii nefumătoare”, avertizează medicul turc.

La ora actuală, cancerul pediatric se poate vindeca. Mai bine de 60% dintre copiii bolnavi de cancer pot fi salvaţi şi se pot bucura apoi de o viaţa normală. Iar rata de succes creşte până la 90% în cazurile de cancer cu diagnostic precoce. Părinţii, aşadar, trebuie să fie atenţi la simptome.

“Este important să nu exagereze anumite simptome, dar nici să nu le ignore. În primul rând, trebuie să ştie că un cancer pediatric este o afecţiune acută şi asta înseamnă că trebuie să se îngrijoreze dacă un copil nu se simte bine pe parcurs de mai multe zile sau săptămâni. Ne alarmăm dacă: face des infecţii sau episoade de febră, este palid, pare anemic sau apar anumite pete, care sugerează hemoragii la nivelul pielii, dacă are episoade de sângerări nazale sau gingivită, durerile de cap anunţate prin crize de plâns, episoade de vărsături care pot anunţa creşterea presiunii intracraniene, dureri de picioare în perioada de creştere. De asemenea, mamele trebuie să fie atente la eventuale umflături în zona fontanelelor, pe care le pot observa atunci când alăptează. Dacă scad performanţele şcolare şi puterea de concentrare, iarăşi sunt semne că este ceva în neregulă la nivel cerebral”, ne sfătuieşte dr. Inci Ayan.

Pe lângă importanţa unui diagnostic timpuriu, mai există o condiţie crucială pentru învingerea bolii: terapia potrivită primită în spitale cu experienţă în oncologia pediatrică şi care dispun de tehnologie cât mai avansată. Şi asta încă de la început.

“Cu cât apelează la abordarea multidisciplinară de tratament în fazele incipiente ale bolii, cu atât rata de supravieţuire creşte. Noi punem accent pe colaborarea perfectă dintre medicina nucleară (care poate analiza întreg corpul, printr-o singură investigaţie numită PET-CT), anatomopatologie (care efectuează biopsii, fără intervenţie chirurgicală, numai prin ultrasunete sau tomograf) şi genetică. Pentru fiecare caz de cancer, aşa numita board tumor – alcătuită din toţi specialiştii care gestionează un caz – se reuneşte o dată pe săptămână şi discută despre progrese. Această colaborare permanentă şi tehnica ultramodernă ne-au ajutat să vindecăm numeroşi copii”, declară dr. Ayan. 

Cele mai frecvente diagnostice de cancer la copii sunt leucemiile, tumorile cerebrale, limfoamele, sarcoamele, cancerul osos sau de ficat. În România, potrivit celor mai recente cifre, sunt, aproximativ, 6.000 de copii bolnavi de cancer.

Preluat de la: Csid.ro