Echinocțiul de toamnă marchează începutul toamnei astronomice și perioada în care, în emisfera nordică, nopțile devin mai lungi decât zilele. În 2026, fenomenul are loc pe 23 septembrie, însă schimbările pe care le resimțim în această perioadă nu sunt provocate brusc de echinocțiu. Organismul reacționează mai degrabă la modificările treptate ale mediului, în special la scăderea numărului de ore de lumină naturală.
Pentru unele persoane, trecerea spre sezonul rece poate veni cu oboseală, somnolență, dificultăți de concentrare, lipsă de energie sau modificări ale somnului. Acest ansamblu de manifestări este numit frecvent „astenie de toamnă”.
Astenia de toamnă nu reprezintă însă un diagnostic medical oficial. Unele dintre simptome pot avea legătură cu adaptarea organismului la schimbările sezoniere, în timp ce simptomele persistente sau severe pot indica alte probleme, inclusiv tulburarea afectivă sezonieră.
Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un ciclu de aproximativ 24 de ore care influențează somnul și starea de veghe, secreția hormonală, temperatura corpului și numeroase alte procese fiziologice.
Lumina este principalul semnal extern care sincronizează acest ceas biologic cu alternanța dintre zi și noapte.
După echinocțiul de toamnă, zilele continuă să se scurteze până la solstițiul de iarnă. Diminețile devin mai întunecate, iar seara lumina naturală dispare mai devreme.
Expunerea redusă la lumină, în special dimineața, poate modifica sincronizarea ritmului circadian. Pentru unele persoane, adaptarea la noul program de lumină și întuneric poate fi însoțită de schimbări ale somnului și ale nivelului de energie.
Un rol important îl are melatonina, hormon produs de organism în special în condiții de întuneric. Melatonina ajută la transmiterea semnalului biologic că se apropie perioada destinată somnului.
Lumina inhibă secreția de melatonină, iar întunericul o favorizează. De aceea, schimbarea sezonieră a expunerii la lumină poate influența momentul în care organismul începe să se pregătească pentru somn.
Acest lucru nu înseamnă că echinocțiul produce automat un „exces de melatonină” sau că toate persoanele vor deveni somnolente după 23 septembrie. Răspunsul organismului diferă considerabil de la o persoană la alta. În plus, lumina artificială folosită seara poate acționa în direcția opusă, întârziind semnalele biologice pentru somn.
Termenul „astenie de toamnă” este folosit în limbajul curent pentru a descrie o perioadă în care apar oboseală, energie redusă, somnolență, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau modificări ale dispoziției odată cu schimbarea anotimpului.
Din punct de vedere medical, astenia de toamnă nu este o boală definită ca diagnostic separat.
Este importantă și diferențierea de tulburarea afectivă sezonieră (SAD). Aceasta este o formă de depresie cu un tipar sezonier și poate reveni în aceeași perioadă a anului, cel mai frecvent toamna și iarna.
Simptomele pot include dispoziție depresivă persistentă, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, energie redusă, probleme de concentrare și modificări ale somnului și apetitului.
Prin urmare, o stare de oboseală de câteva zile nu trebuie confundată automat cu depresia sezonieră.
Scurtarea zilelor poate influența ora la care apare somnolența, dar calitatea somnului depinde de mult mai mulți factori.
Programul neregulat, expunerea la lumină artificială puternică seara, utilizarea telefoanelor și a altor ecrane înainte de culcare, consumul de cofeină târziu și lipsa activității fizice pot contribui la dificultățile de adormire sau la un somn de slabă calitate.
Schimbarea orei, care în România are loc la sfârșitul lunii octombrie, reprezintă un alt eveniment care poate perturba temporar rutina de somn. Acesta nu coincide însă cu echinocțiul și nu trebuie confundat cu efectele scurtării naturale a zilelor.
Una dintre cele mai simple metode de susținere a ritmului circadian este expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei.
Lumina de dimineață transmite creierului un semnal puternic că a început perioada de activitate și contribuie la sincronizarea ceasului biologic.
Un program relativ constant de culcare și trezire poate fi, de asemenea, util. Adulții sănătoși au nevoie, în general, de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, deși necesarul individual poate varia.
Activitatea fizică regulată și timpul petrecut afară în timpul zilei pot contribui atât la calitatea somnului, cât și la starea generală de bine.
Seara, reducerea luminii puternice și păstrarea unui dormitor întunecat, liniștit și confortabil pot favoriza somnul.
Este ușor să atribuim oboseala instalată în septembrie sau octombrie „asteniei de toamnă”, însă simptomele persistente nu trebuie ignorate.
Oboseala poate avea numeroase cauze, de la lipsa somnului și stres până la anemie, afecțiuni tiroidiene, tulburări de somn sau alte probleme medicale.
Dacă starea de epuizare persistă, afectează activitățile zilnice sau este însoțită de tristețe accentuată, pierderea interesului, schimbări importante ale apetitului ori probleme serioase de somn, este indicată o evaluare medicală.
Echinocțiul nu „dereglează” organismul într-o singură zi. Ceea ce contează este schimbarea progresivă a raportului dintre lumină și întuneric, la care ceasul nostru biologic trebuie să se adapteze. Pentru cei mai mulți oameni, un program regulat, suficient somn, mișcarea și expunerea la lumină naturală în timpul zilei pot face tranziția către sezonul rece mai ușoară.
Sursă foto: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
