profimedia-0749328322.jpg

Cristiano Ronaldo este unul dintre cei mai buni fotbaliști din lume. Portughezul a cunoscut faima în anul 2003 când a semnat cu Manchester United, perioadă în care a devenit într-un timp relativ scurt senzația momentului. Tot la acea vreme, jucătorul a câștigat titlul de „cel mai bun atacant din istorie”. Cu toate astea, sub surprinderea multora, într-un interviu din 2009 cu Daily Mail, mama fotbalistului, Dolores Aveiro, a mărturisit că jucătorul de origine portugheză a fost operat pe inimă la vârsta de 15 ani, lucru care aproape că i-a distrus cariera.

„Inima lui bătea mult prea rău atunci când nu alerga. Medicii au folosit un fel de laser pentru a cauteriza sursa problemei. A fost operat dimineața, iar spre seară a ieșit din operație”, a povestit mama jucătorului pentru publicația menționată. „Înainte să știm exact ce are, am fost foarte îngrijorată că ar fi fost posibil să renunțe la fotbal, dar tratamentul a decurs bine și după câteva zile a revenit la antrenament”, a continuat Dolores Aveiro.

Fotbalistul în vârstă de 39 de ani a suferit de o boală de inimă numită tahicardie, boală care face ca inima să bată mai repede decât este normal.

Dieta lui Cristiano Ronaldo: ce mănâncă într-o zi obișnuită

Asociația Americană a Inimii definește tahicardia ca fiind o afecțiune în care inima bate prea repede. De exemplu, la adulți, mai mult de 100 de bătăi pe minut este o valoare mare. În funcție de tipul de tahicardie se oferă tratamentul corespunzător. În plus, experții sunt de părăre că această boală rară de inimă poate crește riscul de insuficiență cardiacă, stop cardiac, accident vascular cerebral sau chiar deces.

Există câteva tipuri de tahicardie, iar cele mai comune sunt:

Din moment ce tahicardia face ca inima să bată nai repede decât este normal, asta înseamnă că inima nu pompează suficient sânge în restul corpului. Asta poate duce la anumite simptome precum:

Înainte de a putea oferi tratamentul optim pentru tahicardie, pacientul trebuie să facă o electrocardiogramă pentru a măsura activitatea electrică a inimii. Diagnosticul se mai poate pune cu ajutorul unei examinări CT, angiogramă coronară sau un test de stres.

Foto: profimedia

Preluat de la: csid.ro