Unele infecții care se pot transmite de la femeia însărcinată la făt sunt asociate cu un risc mai ridicat ca, ulterior, copilul să fie diagnosticat cu autism sau dizabilitate intelectuală. Este concluzia unui amplu studiu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în revista JAMA Pediatrics.
Cercetarea a urmărit datele medicale ale peste 3,6 milioane de persoane născute în Suedia și a analizat în mod special infecțiile congenitale cunoscute sub denumirea de TORCH. Dintre participanții incluși în analiză, 975 aveau un diagnostic de infecție congenitală din această categorie.
Rezultatele au indicat asocieri importante între aceste infecții și anumite tulburări de neurodezvoltare. Totuși, specialiștii subliniază că infecțiile TORCH sunt rare și că ele reprezintă doar o proporție foarte mică din totalul cazurilor de autism și dizabilitate intelectuală întâlnite în populație.
Termenul TORCH este folosit pentru un grup de infecții care pot fi transmise de la mamă la făt în timpul sarcinii. În categoria analizată de cercetătorii suedezi intră toxoplasmoza, sifilisul, rubeola, infecția cu citomegalovirus (CMV) și infecțiile cu virusul herpes simplex, scrie jamanetwork.
Aceste microorganisme sunt importante în timpul sarcinii deoarece, în anumite situații, pot ajunge la făt și pot afecta dezvoltarea acestuia. Infecțiile congenitale pot fi asociate cu mai multe complicații, inclusiv probleme care afectează sistemul nervos și dezvoltarea copilului.
Nu toate femeile însărcinate infectate vor transmite însă infecția copilului. De altfel, cercetătorii de la Karolinska Institutet subliniază că transmiterea acestor infecții de la mamă la făt este neobișnuită.
Pentru a înțelege mai bine posibilele efecte pe termen lung ale acestor infecții, cercetătorii au folosit registrele naționale din Suedia. Analiza finală a cuprins 3.666.002 persoane născute între 1987 și 2021.
Dintre acestea, 975 au avut înregistrat un diagnostic de infecție congenitală TORCH. Participanții au fost urmăriți de la naștere până la deces, emigrare sau 31 decembrie 2023, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe eventualele diagnostice apărute pe parcursul vieții.
Un element important al cercetării a fost și comparația între frați. Această metodă i-a ajutat pe oamenii de știință să țină cont de anumiți factori familiali care ar putea influența rezultatele.
Una dintre cele mai importante observații ale studiului a fost legătura dintre infecțiile TORCH congenitale și autism.
În analiza populațională, persoanele care avuseseră o astfel de infecție au prezentat un risc de aproximativ 3,1 ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de autism, comparativ cu persoanele fără o infecție TORCH înregistrată.
O asociere similară a fost observată și în analiza realizată între frați, unde rata de risc a fost de aproximativ 3,19 ori mai mare.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că asocierea era mai puternică atunci când autismul era însoțit și de dizabilitate intelectuală.
Datele privind dizabilitatea intelectuală au indicat o asociere și mai pronunțată.
Persoanele care avuseseră o infecție congenitală TORCH au prezentat un risc de aproximativ 7,22 ori mai mare de a primi un diagnostic de dizabilitate intelectuală în analiza populațională. În comparațiile dintre frați, estimarea a fost chiar mai ridicată.
Cercetătorii au observat și o diferență în funcție de severitatea dizabilității. Pentru formele ușoare, riscul asociat a fost de aproximativ trei ori mai mare, în timp ce pentru formele severe până la profunde estimarea a ajuns la aproximativ 23,5 ori.
Aceste cifre trebuie însă interpretate în context. Deoarece infecțiile TORCH congenitale sunt rare, un risc relativ mai mare nu înseamnă că un copil expus va dezvolta în mod automat autism sau dizabilitate intelectuală.
Dintre infecțiile incluse în studiu, citomegalovirusul congenital (CMV) a fost cel mai frecvent întâlnit. În total, 487 dintre cele 975 de persoane cu o infecție TORCH înregistrată au avut CMV, adică aproximativ jumătate dintre cazurile identificate. În cohorta analizată, infecția congenitală cu CMV a apărut la aproximativ 1-2 cazuri la 10.000 de nașteri.
Cercetătorii au remarcat că CMV, alături de herpesul simplex, a fost asociat cu estimări ridicate ale riscului de dizabilitate intelectuală.
Studiul nu a identificat aceeași relație pentru toate problemele de neurodezvoltare și psihiatrice urmărite.
De exemplu, în analiza inițială a fost observată o asociere modestă între infecțiile TORCH și ADHD, însă aceasta nu s-a mai menținut în aceeași măsură atunci când cercetătorii au făcut comparațiile între frați.
În cazul tulburării obsesiv-compulsive, nu a fost observată o asociere consistentă. Cercetătorii au analizat și performanțele școlare. La adolescenții expuși la o infecție TORCH, dar care nu aveau diagnostic de autism sau dizabilitate intelectuală, au fost observate scoruri școlare ceva mai mici.
Autorii studiului atrag atenția că rezultatele nu trebuie interpretate ca o explicație generală pentru autism. Infecțiile TORCH congenitale sunt neobișnuite și contribuie la o proporție foarte mică din totalul cazurilor de autism din populație.
Importanța cercetării este legată în special de copiii care au fost efectiv afectați de o astfel de infecție. Pentru aceștia, datele indică o asociere clară cu un risc mai mare de autism și dizabilitate intelectuală.
„Este important de subliniat că este neobișnuit ca aceste infecții să fie transmise de la mamă la copil. Ele reprezintă o proporție foarte mică din toate cazurile de autism din populație, dar pentru copiii care sunt efectiv afectați observăm un risc clar crescut atât pentru autism, cât și pentru dizabilitate intelectuală”, a explicat Reneé Gardner, cercetătoare la Departamentul de Sănătate Publică Globală al Institutului Karolinska și coautoare a studiului.
foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
