Un gastroenterolog explică cele 8 obiceiuri zilnice care pot afecta sănătatea intestinului. Mesele târzii, zahărul, lipsa fibrelor și somnul insuficient se numără printre ele.
Balonarea, gazele sau constipația nu apar întotdeauna dintr-o singură cauză și nu înseamnă automat că intestinul este „deteriorat”. Gastroenterologul Dr. Pal Manickam atrage atenția că sănătatea digestivă poate fi influențată, în timp, de obiceiurile repetate: mesele târzii, alimentele ultraprocesate, lipsa fibrelor, excesul de zahăr, stresul, somnul insuficient, folosirea inutilă a antibioticelor și lipsa mișcării.
Intestinul nu transmite întotdeauna un semnal clar atunci când ceva nu funcționează așa cum ar trebui. Uneori, semnele pot fi ușor trecute cu vederea: senzația neobișnuită de stomac plin după masă, gazele care revin frecvent, constipația devenită o problemă obișnuită, lipsa de energie după ce mâncăm sau dificultatea de concentrare din timpul zilei.
Totuși, astfel de simptome nu înseamnă automat că intestinul este „deteriorat”. Balonarea, gazele și constipația pot avea mai multe cauze, inclusiv intoleranțe alimentare, tulburări digestive sau modificări ale tranzitului intestinal. Potrivit gastroenterologului Dr. Pal Manickam, sănătatea intestinală nu este afectată, de regulă, de o singură cină luată târziu sau de o masă de tip fast-food. Problema poate apărea atunci când anumite obiceiuri devin o rutină.
Mesele târzii, consumul frecvent de alimente ultraprocesate, aportul redus de fibre, excesul de zahăr, mâncatul pe fond de stres, somnul insuficient, administrarea inutilă a antibioticelor și sedentarismul se pot transforma, în timp, într-un tipar care influențează digestia.
Vestea bună este că îmbunătățirea sănătății intestinale nu presupune neapărat un „reset” drastic. În multe cazuri, schimbările simple și constante pot fi mai utile: mai multe fibre, alimente de o calitate mai bună, somn suficient, mișcare și un program mai previzibil al meselor.
O masă luată târziu, din când în când, nu va afecta peste noapte sănătatea intestinală. Îngrijorarea apare atunci când cinele foarte târzii devin un obicei, mai ales dacă sunt consistente, bogate în grăsimi sau zahăr.
O altă problemă este mersul la culcare imediat după masă. O abordare mai echilibrată este evitarea transformării meselor foarte târzii și grele într-o rutină zilnică și observarea alimentelor sau momentelor din zi care par să declanșeze în mod constant anumite simptome.
O pungă de chipsuri sau o masă de tip fast-food nu „distruge” intestinul peste noapte. Problema apare atunci când alimentele foarte procesate încep să înlocuiască, în mod constant, legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale și alte alimente mai puțin procesate.
Alimentele vegetale bogate în fibre ajung, parțial, în intestinul gros, unde anumite componente pot fi descompuse de bacteriile intestinale. O alimentație bazată pe legume, fructe, leguminoase și cereale integrale oferă organismului un aport diferit față de un meniu dominat de gustări ambalate și băuturi îndulcite.
Fibrele sunt printre cele mai importante elemente pentru sănătatea digestivă, însă multe persoane nu consumă suficient. Cerealele integrale, fructele, legumele, fasolea, lintea, năutul, nucile și semințele sunt surse utile de fibre.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă persoanelor cu vârsta de peste 10 ani un aport de cel puțin 25 de grame de fibre alimentare naturale pe zi. Creșterea consumului de fibre trebuie făcută, însă, treptat. O persoană care trece brusc de la o dietă săracă în fibre la cantități mari de fasole, legume crude și tărâțe poate observa, inițial, o accentuare a balonării.
De aceea, obiectivul nu este suprasolicitarea sistemului digestiv, ci introducerea treptată și constantă a alimentelor bogate în fibre, alături de suficiente lichide.
Zahărul nu este, în sine, o „toxină pentru intestin”. Problema este consumul în exces, mai ales atunci când băuturile îndulcite, deserturile și produsele ambalate ocupă o parte importantă din alimentație. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zaharurilor libere la mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic, iar o reducere la 5% sau mai puțin poate aduce beneficii suplimentare pentru sănătate.
Reducerea zahărului nu înseamnă eliminarea fructelor. Un prim pas poate fi limitarea băuturilor îndulcite, a deserturilor consumate frecvent, a cerealelor foarte dulci și a gustărilor cu mult zahăr adăugat.
Creierul și intestinul comunică permanent. Acest lucru nu înseamnă că fiecare episod de stres produce automat o afectare fizică a intestinului, însă stresul poate influența felul în care sunt resimțite simptomele digestive și poate schimba obiceiurile alimentare și de somn.
O persoană stresată poate mânca foarte repede, poate sări peste mese, pentru ca mai târziu să consume o cantitate mare de alimente. Alte persoane pot apela în mod repetat la produse foarte gustoase și bogate în zahăr sau grăsimi atunci când se simt anxioase ori epuizate. Scopul nu este eliminarea completă a stresului, ci evitarea situației în care acesta ajunge să decidă fiecare masă. A mânca așezat, mai lent și a separa, pe cât posibil, timpul de lucru de momentul mesei pot fi obiceiuri utile.
Somnul este adesea privit ca o problemă separată de alimentație și digestie, însă cele două sunt strâns legate. O persoană care doarme puțin se poate trezi obosită, poate consuma mai des alimente bogate în zahăr sau foarte procesate și poate avea mai puțină energie pentru mișcare.
În timp, aceste comportamente se pot întreține reciproc. De aceea, îmbunătățirea sănătății intestinale nu înseamnă doar schimbarea micului dejun. Un program de somn constant și odihna suficientă fac parte din aceeași rutină.
Antibioticele pot salva vieți atunci când sunt necesare, însă nu trebuie administrate pentru orice răceală, tuse sau problemă digestivă. Aceste medicamente acționează împotriva anumitor infecții bacteriene și nu tratează bolile provocate de virusuri.
Administrarea inutilă poate provoca efecte adverse și contribuie la dezvoltarea rezistenței la antibiotice. Problema este cu atât mai importantă în cazul persoanelor care se tratează singure sau păstrează antibiotice rămase de la tratamente anterioare. Mesajul nu este să fie evitate antibioticele, ci să fie administrate atunci când un medic consideră că sunt necesare.
Munca modernă presupune adesea multe ore petrecute pe scaun, urmate de timpul petrecut în mașină sau în mijloacele de transport și, apoi, de o seară pe canapea. Astfel, mișcarea poate ajunge să lipsească aproape complet din rutina zilnică.
Activitatea fizică regulată este importantă pentru sănătatea generală și poate ajuta inclusiv persoanele care se confruntă cu constipația. Nu este nevoie ca fiecare masă să fie urmată de un antrenament intens. O plimbare ușoară după ce mâncăm poate fi un obicei mult mai ușor de menținut.
Balonarea, gazele și constipația sunt simptome frecvente, însă trebuie urmărite atunci când reapar constant sau afectează viața de zi cu zi. Alte probleme puse adesea sub eticheta de „intestin nesănătos” sunt arsurile gastrice, poftele alimentare, oboseala, dificultatea de concentrare sau schimbările apărute la nivelul pielii. Aceste simptome nu trebuie atribuite automat digestiei, deoarece pot avea numeroase alte cauze.
O cură de „resetare a intestinului” văzută pe rețelele sociale nu trebuie să înlocuiască un consult medical atunci când simptomele persistă.
Schimbările utile sunt, de multe ori, unele obișnuite și ușor de introdus treptat în viața de zi cu zi:
Gazele și balonarea sunt frecvente, însă simptomele care revin în mod constant, se agravează sau apar brusc nu ar trebui ignorate. Este importantă evaluarea medicală mai ales atunci când acestea sunt însoțite de dureri abdominale, constipație sau diaree persistentă, scădere inexplicabilă în greutate, sânge în scaun, vărsături, febră, durere abdominală constantă sau imposibilitatea de a elimina gaze.
Sănătatea intestinului nu se pierde din cauza unei singure mese nepotrivite și nici nu se repară printr-o soluție rapidă. De cele mai multe ori, contează tiparul format în timp: ce mâncăm, cât dormim, cât ne mișcăm și cât de constantă este rutina noastră zilnică.
Sursa: timesofindia.indiatimes.com
Sursa foto: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro