În ultimii ani, skincare-ul a trecut de la o rutină simplă de îngrijire la un adevărat fenomen cultural. Pe TikTok, Instagram și YouTube apar zilnic mii de videoclipuri despre layering de produse, rutine în 10 pași, acizi exfolianți, peptide, skin cycling sau trenduri precum „glass skin”. Pentru multe persoane, îngrijirea pielii nu mai este doar un obicei de self-care, ci un proiect continuu de optimizare a imaginii personale.

Doar că, într-un anumit punct, rutina de beauty poate înceta să mai fie relaxantă și începe să producă anxietate, perfecționism și o presiune constantă de a arăta impecabil. Fenomenul este numit tot mai des „beauty burnout” — epuizarea emoțională provocată de obsesia pentru skincare și de standardele aproape imposibile promovate online.

Citește și: Ordinea aplicării produselor de skincare

Cu câțiva ani în urmă, rutina multor persoane însemna un gel de curățare, o cremă hidratantă și poate un SPF. Astăzi însă, social media promovează constant ideea că pielea trebuie să fie perfect netedă, fără pori vizibili, fără riduri, fără textură și luminoasă permanent.

Pentru a obține acest rezultat, utilizatorii sunt bombardați zilnic cu:

Problema este că pielea reală nu arată ca în filtrele online.

Tot mai multe persoane ajung să își analizeze obsesiv tenul, să fotografieze fiecare imperfecțiune și să creadă că orice mic coș sau urmă trebuie „corectată”. În multe cazuri, skincare-ul încetează să mai fie despre sănătatea pielii și devine despre control și anxietate.

Una dintre cele mai mari probleme este faptul că online-ul normalizează o piele care nu există în realitate. Filtrele, lumina profesională și editarea fac ca tenul să pară complet neted, fără pori sau riduri fine.

Astfel, oamenii ajung să creadă că:

Dermatologii atrag însă atenția că pielea sănătoasă are pori, mici imperfecțiuni și variații normale de textură. În realitate, foarte puțini oameni arată în viața de zi cu zi ca în imaginile intens editate de pe social media.

Fenomenul afectează mai ales adolescenții și tinerii adulți, care cresc într-un mediu în care imaginea online este analizată constant și comparată permanent.

Beauty burnout-ul apare atunci când rutina începe să consume prea mult timp, energie mentală și atenție emoțională. Unele persoane ajung să folosească foarte multe produse simultan, fără să mai știe exact de ce le folosesc sau dacă au cu adevărat nevoie de ele.

Multe rutine promovate online combină:

Uneori fără explicații clare despre compatibilitatea ingredientelor.

Rezultatul poate fi exact opusul celui dorit: pielea devine iritată, sensibilizată, roșie sau deshidratată. Dermatologii vorbesc tot mai des despre afectarea barierei cutanate — stratul protector natural al pielii care ajunge să fie compromis de prea multe produse active și de exfoliere excesivă.

Un alt fenomen intens discutat este prevenția anti-aging începută la vârste foarte mici. Tot mai multe persoane de 20–25 de ani folosesc retinol, peptide și produse anti-rid puternice, în încercarea de a preveni îmbătrânirea înainte ca aceasta să apară.

În teorie, prevenția nu este greșită. Problema apare atunci când frica de îmbătrânire devine obsesivă. Pentru unele persoane:

În spatele acestei presiuni există și o industrie extrem de profitabilă, care promovează constant ideea că trebuie să arăți cât mai tânăr cât mai mult timp.

Skincare-ul modern poate deveni foarte costisitor. Mulți utilizatori cumpără constant:

Algoritmii social media întrețin permanent senzația că mai există încă un ingredient revoluționar sau o rutină nouă care promite pielea ideală. În realitate, multe persoane ajung să cheltuie sume foarte mari fără să obțină rezultate spectaculoase, iar frustrarea crește.

Psihologii spun că, pentru unele persoane, rutina excesivă de beauty poate deveni și un mecanism de control. În perioade stresante, oamenii tind să controleze mai mult:

Skincare-ul poate oferi senzația de ordine și siguranță. Problema apare atunci când această rutină devine rigidă și obositoare psihic. În loc să relaxeze, începe să producă stres.

Dermatologii insistă că majoritatea persoanelor nu au nevoie de rutine în 10 pași. O rutină simplă și consecventă este, de multe ori, suficientă pentru o piele sănătoasă.

Dimineața, baza poate fi:

Pentru persoanele care își doresc un plus de luminozitate sau protecție antioxidantă, vitamina C poate fi introdusă treptat în rutină.

Pentru tenul gras sunt recomandate formule mai lejere, sub formă de gel, în timp ce pielea uscată sau sensibilă are nevoie de produse mai calmante și hidratante.

Seara, accentul ar trebui să fie pus pe:

Retinolul poate fi util pentru acnee, textură sau prevenirea ridurilor fine, însă trebuie introdus lent și folosit cu atenție. În multe cazuri, o cremă hidratantă bună și constantă este mai importantă decât o colecție întreagă de seruri.

Există câteva semnale care pot indica faptul că skincare-ul începe să afecteze mai mult decât ajută:

Uneori, pielea are nevoie de mai puține produse și mai multă consecvență.

Beauty burnout-ul reflectă presiunea tot mai mare de a arăta perfect într-o lume dominată de filtre și standarde nerealiste. Îngrijirea pielii poate fi un obicei sănătos și plăcut, însă în momentul în care devine obsesie, sursă de anxietate sau luptă permanentă cu propria imagine, efectele nu mai sunt benefice.

În realitate, pielea sănătoasă nu înseamnă perfecțiune. Înseamnă echilibru, protecție și o relație mai relaxată cu propriul aspect.

Preluat de la: csid.ro