În 1964, Organizația Mondială a Sănătății a încercat să redefinească „sănătatea” dincolo de simpla absență a bolii. Organizația Mondială a Sănătății definește acum sănătatea ca o stare pozitivă de „bunăstare fizică, mentală și socială”. Sănătatea cognitivă – capacitatea de a gândi, de a învăța și de a-ți aminti clar – este o componentă importantă a desfășurării activităților de zi cu zi. Sănătatea cognitivă este doar un aspect al sănătății generale a creierului.
Sănătatea creierului se referă la cât de bine funcționează creierul unei persoane în mai multe aspect care includ:
Sănătatea creierului poate fi afectată de modificări legate de vârstă, leziuni cum ar fi accidentul vascular cerebral sau leziuni cerebrale traumatice, tulburări de dispoziție, cum ar fi depresia, tulburarea consumului de substanțe sau dependența și boli precum boala Alzheimer. În timp ce unii factori care afectează sănătatea creierului nu pot fi modificați, există multe schimbări ale stilului de viață care ar putea face diferența.
Un număr tot mai mare de cercetări științifice sugerează că următorii pași sunt legați de sănătatea cognitivă, iar o combinație a acestor comportamente sănătoase de viață poate reduce, de asemenea, riscul de boala Alzheimer:
Cercetătorii subliniază importanța cultivării acestor factori împreună, deoarece aceștia se întăresc reciproc și conduc la o sănătate cognitive optimă.
Primii patru factori – referitor la dieta, exercițiile fizice, somnul și reducerea stresului – pot fi priviți ca un sprijin indirect pentru sănătatea cognitivă. Împreună, ele reprezintă principiul „minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Interacțiunea socială și provocarea creierului, implică cunoașterea mai direct. Interacțiunea socială stimulează și provoacă creierul în moduri în care activitățile solitare nu pot. Se bazează pe abilități multiple, cum ar fi procesarea vizual-spațială a fețelor și gesturilor, deducerea motivațiilor altora, luarea deciziilor despre cum să se comporte în cadrul normelor sociale etc. Provocarea creierului cu activități specifice este al doilea mijloc, mai direct, spre sănătatea cognitivă, cum ar fi învățarea unei noi limbi, să ascultați muzică, să jucați cărți și jocuri de societate, să faceți puzzle-uri, cuvinte încrucișate, să citiți o carte etc.
Inițial, sănătatea cognitivă a fost un aspect al sănătății generale și al bunăstării care a fost trecut cu vederea de mulți cercetători și practicieni. Din fericire, mai recent, sănătatea cognitivă a început să primească atenția pe care o merită, atât ca subiect de cercetare, cât și ca focus de intervenție).
Ca și în cazul altor componente ale sănătății și bunăstării, sănătatea cognitivă, inclusiv capacitatea de atenție, abilitățile de memorie și abilitățile organizaționale și de rezolvare a problemelor, poate fi îmbunătățită cu ajutorul și exercițiile potrivite.
Menținerea sănătoasă din punct de vedere fizic aduce argumente pentru sănătatea cognitivă. Sănătatea fizică include menținerea unei diete sănătoase, somnul odihnitor și suficient și exercițiile fizice regulate.
Pentru a fi cât mai eficiente, activitățile și exercițiile cognitive ar trebui să implice cât mai multă noutate posibil. Acest lucru va asigura neuroplasticitatea, ca răspuns la noii stimuli.
De asemenea, este important ca activitățile și exercițiile cognitive să ofere „provocări potrivite” individului implicat – nici prea ușor, nici prea dificil.
Pentru a găsi activitățile potrivite, ar putea fi utilă o psihologie pozitivă, o abordare bazată pe punctele forte. O astfel de abordare creează conștientizarea punctelor noastre forte și încurajează utilizarea lor pentru depășirea obstacolelor și atingerea obiectivelor – „provocările potrivite”.
Foto: shutterstock
Preluat de la: csid.ro
