Stresul face parte din viața noastră de zi cu zi și, în doze mici, poate fi un motor important pentru a ne ajuta să facem față provocărilor. Cu toate acestea, atunci când stresul devine cronic sau prea intens, poate avea efecte negative asupra sănătății noastre fizice și mentale. Înțelegerea răspunsului nostru natural la stres, cum ar fi „lupta, fuga sau înghețul” și identificarea semnelor de stres excesiv, poate fi esențială pentru a preveni deteriorarea stării noastre de bine.
În fața unui pericol perceput, creierul nostru activează un răspuns biologic cunoscut sub numele de „luptă, fugă sau îngheț”. Acesta este un mecanism de autoapărare, care ne pregătește să facem față unui pericol iminent: putem să alegem să luptăm, să fugim sau să înghețăm și să ne ascundem. Deși acest răspuns este vital în situații de urgență, când nivelul de stres devine constant, efectele acestui mecanism pot dăuna sănătății noastre.
În momentul în care suntem expuși la stres pe termen lung, corpul nostru eliberează cortizol, un hormon care declanșează o reacție rapidă, dar care, în cantități mari și pe perioade prelungite, poate duce la probleme fizice și psihologice. Acest răspuns continuu poate afecta în mod semnificativ diferite părți ale corpului și ale minții.
Stresul poate afecta corpul și mintea noastră în moduri diferite. În timp ce unele persoane pot experimenta o iritabilitate crescută sau pot avea probleme cu somnul, altele pot manifesta simptome fizice sau comportamentale.
1. Simptome psihologice
Stresul cronic poate duce la anxietate sau depresie. Mintea noastră poate deveni obsedată de pericolele percepute și poate începe să caute constant amenințări. Acest lucru poate duce la o îngrijorare constantă, la dificultăți de concentrare sau chiar la pierderi de memorie din cauza unei supraîncărcări mentale.
2. Simptome fizice
Când răspunsul „luptă, fugă sau îngheț” este activat prea mult, cortizolul eliberat în corp poate provoca efecte secundare fizice. Acestea pot include creșterea în greutate, tensiune arterială ridicată sau probleme de sănătate orală. Stresul cronic poate agrava afecțiuni deja existente, precum eczema sau sindromul de colon iritabil.
Citește și: Emoții care provoacă boli: Cum stresul și alte sentimente afectează sănătatea fizică
3. Modificări comportamentale
Pentru a face față stresului, unii oameni pot recurge la comportamente de evitare sau la mecanisme nesănătoase de coping, cum ar fi consumul excesiv de alcool, droguri sau alimente bogate în carbohidrați. De asemenea, navigarea fără minte pe rețelele sociale poate deveni o metodă de a scăpa de gândurile stresante, dar, pe termen lung, aceste comportamente pot adăuga noi probleme de sănătate.
4. Relații interpersonale
Un alt semn al stresului excesiv poate fi iritabilitatea sau o tendință crescută de a te izola. Stresul poate afecta relațiile tale cu ceilalți, deoarece corpul tău prioritizează „supraviețuirea” în fața comportamentului social. Poți deveni mai nervos sau mai impulsiv și, în unele cazuri, chiar să te îndepărtezi de cei din jur din cauza nivelului crescut de anxietate.
Deși este normal să întâmpini momente stresante, atunci când acest stres devine prea mare, este important să iei măsuri pentru a-l gestiona. Iată câteva modalități prin care îți poți reduce nivelul de stres și îți poți recăpăta calmul:
1. Dă-ți timp și spațiu pentru a te relaxa
Permițându-ți să iei o pauză și să te detașezi de activitățile stresante poate ajuta sistemul tău să se regleze. De exemplu, dacă treci rapid de la o întâlnire de muncă la o altă activitate stresantă, este ușor să te simți copleșit. Încearcă să îți acorzi pauze între activități pentru a-ți recăpăta echilibrul.
2. Practică tehnici de respirație și meditație
Respirația profundă și meditația sunt metode excelente de a reduce nivelul de stres. Aceste tehnici ajută la calmarea sistemului nervos și îți permit să îți recapeți claritatea mentală. Chiar și câteva minute pe zi de respirație profundă pot face o diferență semnificativă în gestionarea stresului.
3. Exercițiile fizice
Activitatea fizică nu doar că ajută la eliberarea tensiunii, dar crește și nivelul de endorfine, hormonii fericirii. Plimbările în aer liber, yoga sau orice formă de mișcare care îți face plăcere pot contribui la reducerea stresului și îmbunătățirea stării de bine generale.
4. Fii conștient de obiceiurile tale alimentare
Alimentele de tip comfort food, precum cele bogate în zahăr sau carbohidrați, pot oferi un refugiu temporar, dar nu rezolvă cauza stresului. În schimb, consumul de alimente sănătoase, bogate în nutrienți, poate susține un răspuns sănătos al corpului la stres și poate îmbunătăți starea ta de spirit.
5. Căută sprijinul celor din jur
În momentele de stres, sprijinul social este esențial. Fie că este vorba de un prieten, un membru al familiei sau un profesionist, vorbirea despre ce te îngrijorează te poate ajuta să îți clarifici gândurile și să primești perspective noi asupra situației.
FOTO: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
