Vitaminele, mineralele și suplimentele din plante sunt adesea cumpărate cu intenția de a îmbunătăți sănătatea. Însă faptul că un produs este disponibil fără rețetă sau poartă eticheta „natural” nu înseamnă automat că poate fi consumat în orice cantitate și în orice combinație.
Ficatul este unul dintre organele implicate în metabolizarea multor substanțe care ajung în organism, inclusiv a compușilor din medicamente și suplimente. Unele produse pot provoca leziuni hepatice, iar riscul poate crește în cazul dozelor mari, al utilizării mai multor suplimente simultan sau al combinării lor cu anumite medicamente.
Problema nu este simplul fapt că o persoană ia mai multe capsule. Tipul produsului, doza, durata administrării și susceptibilitatea individuală sunt esențiale.
Ficatul transformă numeroși compuși pentru ca organismul să-i poată utiliza sau elimina. În timpul acestor procese pot apărea metaboliți care, în anumite situații, afectează celulele hepatice.
Leziunile hepatice provocate de medicamente, plante medicinale și suplimente alimentare sunt cunoscute sub denumirea de DILI (drug-induced liver injury) iar atunci când sunt implicate produse din plante și suplimente este folosită și denumirea HDS-DILI.
Reacțiile nu sunt întotdeauna previzibile. Unele depind de doză, în timp ce altele pot apărea numai la persoane susceptibile. De aceea, nu există o regulă potrivit căreia un anumit număr de suplimente administrate simultan va afecta automat ficatul.
O atenție specială trebuie acordată vitaminelor liposolubile A, D, E și K. Spre deosebire de vitaminele hidrosolubile, acestea pot fi depozitate în ficat și în țesuturile adipoase. Administrarea unor doze prea mari pe perioade lungi poate favoriza acumularea lor și apariția toxicității.
Vitamina A reprezintă unul dintre cele mai clare exemple. Dozele mari administrate cronic pot produce leziuni hepatice. Limita superioară tolerabilă pentru adulți este de 3.000 micrograme pe zi de vitamina A preformată, provenită din toate sursele.
Asta nu înseamnă că orice persoană care atinge această valoare va dezvolta probleme hepatice. Limita reprezintă nivelul maxim al aportului zilnic cronic considerat puțin probabil să producă efecte adverse în populația generală.
Și vitamina D poate deveni toxică atunci când este administrată în exces. Pentru adulți, limita superioară tolerabilă este de 4.000 UI pe zi, în condiții obișnuite. Doze mai mari pot fi prescrise în anumite situații medicale, dar sub supraveghere.
Un alt risc îl reprezintă suplimentele din plante. Aceste produse pot conține amestecuri complexe de compuși biologic activi, iar unele extracte concentrate au fost asociate cu leziuni hepatice.
Un exemplu este extractul de ceai verde. Consumul obișnuit al ceaiului verde ca băutură nu este același lucru cu administrarea extractelor concentrate din suplimente.
Au fost raportate cazuri rare de leziuni hepatice asociate produselor cu extract de ceai verde, iar susceptibilitatea pare să difere de la o persoană la alta. Anumiți factori genetici ar putea explica de ce unele persoane prezintă un risc mai mare. Riscul nu poate fi evaluat doar după faptul că ingredientele provin din plante.
Situația devine și mai complicată atunci când suplimentele sunt luate împreună cu medicamente. Unele substanțe pot influența enzimele implicate în metabolizarea medicamentelor. În consecință, concentrația unui medicament în organism poate crește sau scădea.
De aceea, persoanele care urmează tratamente regulate ar trebui să discute cu medicul sau farmacistul înainte de a introduce suplimente noi.
Riscul este deosebit de important atunci când sunt utilizate simultan mai multe produse, deoarece același ingredient poate apărea în două sau trei suplimente diferite fără ca persoana să realizeze acest lucru.
O altă problemă este compoziția reală a produselor. Suplimentele alimentare nu sunt reglementate în Statele Unite în același mod ca medicamentele înainte de comercializare.
Cercetările au identificat suplimente care conțineau ingrediente farmaceutice nedeclarate. O atenție specială a fost acordată produselor comercializate pentru slăbit, creșterea performanțelor sexuale și dezvoltarea masei musculare.
În asemenea situații, consumatorul poate fi expus unei substanțe fără să știe că o administrează.
Alegerea produselor verificate independent de organizații precum USP sau NSF poate oferi un nivel suplimentar de control asupra faptului că produsul conține ceea ce declară pe etichetă, deși certificarea nu transformă automat orice ingredient într-unul necesar sau lipsit de riscuri.
Leziunile hepatice provocate de suplimente pot avea manifestări diferite.
Printre simptomele care necesită atenție se numără greața, pierderea poftei de mâncare, oboseala neobișnuită, urina închisă la culoare, durerea sau disconfortul în partea dreaptă superioară a abdomenului, mâncărimile persistente și icterul, adică îngălbenirea pielii sau a albului ochilor.
Aceste simptome pot avea numeroase alte cauze și nu demonstrează singure existența unei leziuni hepatice. Icterul sau urina foarte închisă la culoare asociate cu o stare generală alterată necesită însă evaluare medicală promptă.
În multe cazuri de afectare hepatică produsă de suplimente, întreruperea produsului responsabil permite recuperarea ficatului, mai ales dacă problema este identificată devreme. Există însă și forme severe.
Sursă foto: Shutterstock
Preluat de la: csid.ro
