Durerile de cap fac parte din viața multora dintre noi. Le asociem cu oboseala de peste zi, cu stresul acumulat sau cu nopțile nedormite și, de cele mai multe ori, le tratăm cu superficialitate. Totuși, cefaleea – termenul medical pentru durerea de cap – este un simptom mult mai complex și uneori poate ascunde afecțiuni neurologice grave.

Cefaleea este definită ca fiind durerea localizată la nivelul capului. Poate fi împărțită în două mari categorii: primară și secundară.

Cefaleea primară nu este manifestarea unei alte afecțiuni, ea reprezintă o problemă de sine stătătoare. Această categorie include: migrena, cefaleea de tip tensional și cefaleea cluster. Acestea reprezintă majoritatea cazurilor de durere de cap, și, deși nu pun viața în pericol, pot afecta sever activitatea de zi cu zi.

Cefaleea secundară este un simptom al unei alte afecțiuni – de la sinuzite sau pusee de hipertensiune arterială, până la probleme mult mai grave, precum tumorile cerebrale sau accidentele vasculare.

Cauzele apariției cefaleei țin de mecanisme complexe, plurifactoriale, incomplet cunoscute. În migrenă, de exemplu, se consideră că există câteva procese interconectate, precum: inflamația neurogenă, un fenomen de hiperexcitabilitate neuronală și modificări ale cantității mediatorilor implicați în modularea durerii.

În cefaleea de tip tensional, se consideră că factorii care pot contribui la apariția episoadelor dureroase sunt: contractura musculaturii pericraniene, tulburările afective, stresul, precum și factorii genetici.

În unele cazuri, cefaleea severă poate fi manifestarea unei presiunii intracraniene crescute sau al unei inflamații la nivelul meningelui, ceea ce face ca evaluarea medicală promptă să fie indispensabilă.

„Cefaleea este unul dintre cele mai frecvente motive de prezentare la cabinetul de neurologie. Dincolo de disconfort, ea poate fi primul semn al unor afecțiuni grave, de aceea este foarte importantă diferențierea dintre o durere uzuală și una care ridică suspiciunea unei alte boli subiacente. Diferențierea intre cele două se face prin consult medical și prin investigații imagistice, dacă sunt necesare”, explică Dr. Patricia Spanily, medic specialist neurolog.

Datele epidemiologice arată că cefaleea este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate la nivel mondial. Organizația Mondială a Sănătății estima în anul 2021 că aproximativ 40% din populația globului, adică peste 3 miliarde de oameni, se confruntă cu cefalee într-o formă recurentă.

Un studiu amplu, publicat în revista The Journal of Headache and Pain în anul 2022, a analizat peste 350 de articole științifice și a demonstrat că jumătate dintre adulți au suferit de dureri de cap la un moment dat, iar migrena, forma de cefalee care interfera cel mai mult cu activitatea de zi cu zi, afectează în jur de 14% din populație. Totodată, cefaleea de tip tensional, a fost identificată la 26% dintre respondenți.

Aceste cifre sugerează un impact social și economic semnificativ. Conform studiului Global Burden of Disease, costurile indirecte generate de productivitatea scăzută și absența de la locul de muncă datorită cefaleei, dar și de tratamentele medicale administrate, se ridică anual la miliarde de dolari.

De cele mai multe ori, o durere de cap trece după odihnă sau după administrarea unui tratament antialgic uzual, dar există situații în care cefaleea reprezinta o urgență medicală.

Apariția bruscă a unei dureri foarte intense, descrisă uneori de pacienți ca „cea mai puternică durere de cap din viață”, poate indica ruptura unui anevrism cerebral. Durerile însoțite de tulburări de vedere, dificultăți de vorbire, amorțeli sau dezechilibru la mers, pot semnala un accident vascular cerebral. Dacă cefaleea apare după un traumatism cranian, este însoțită de vărsături, de confuzie sau de pierderea stării de conștiență, aceasta poate fi semnul unei hemoragii intracraniene. Reprezintă un semnal de alarmă  si durerile persistente, localizate, care nu cedează la tratamentele obișnuite antialgie, sau care apar pentru prima dată după vârsta de 50 de ani.

Lista problemelor medicale care pot debuta cu o durere de cap este extensivă. De la meningite și encefalite, la hipertensiune intracraniană, tumori cerebrale sau malformații vasculare – cefaleea poate fi primul semnal că ceva nu este în regulă.

În practica medicală, caracterizarea durerii este cheia. Localizarea, intensitatea, modul de debut, durata și simptomatologia asociată oferă indicii esențiale. O migrenă clasică debutează adesea unilateral, are caracter pulsatil și durează între 4 și 72 de ore, fiind asociată cu greață, sensibilitate la lumină și zgomote si este agravată de activitatea fizică și ameliorată de somn.

Cefaleea de tip tensional are caracter apăsător, ca o bandă strânsă în jurul capului și nu este agravată de activitatea fizica. Cefaleea cluster, deși rară, este extrem de intensă, este unilaterala, localizată în jurul ochilor si este asociată cu simptome vegetative pe partea durerii, precum: edem al pleoapei, aspect de ochi roșu, hiperlacrimație, rinoree.

„Întotdeauna îi sfătuiesc pe pacienți să vină la consult dacă observa apariția unui tip de durere de cap diferită de cele pe care le consideră uzuale. Totodată, reprezintă o urgență medicală orice durere de cap resimțită ca fiind cea mai intensă din viață, care apare brusc și evoluează rapid către intensitatea maxima, mai ales dacă survine in urma unui efort fizic și dacă este însoțită și de alte semne neurologice: greață, vărsături, instabilitate a mersului, amorțeală /scădere de forță musculară a unui membru.”, subliniază Dr. Patricia Spanily.

Predispoziția la apariția cefaleei poate fi influențată de mai mulți factori. Migrena, de exemplu, are o componentă genetică puternică, fiind adesea prezentă la mai mulți membri ai aceleiași familii. Factorii hormonali joacă un rol important la femei, unde intensitatea și frecvența de apariție a migrenelor se poate schimba în preajma menstruației sau, când se instalează menopauza. Stilul de viață este un alt element-cheie: lipsa somnului, mesele neregulate, consumul excesiv de cofeină sau alcool, stresul și expunerea la lumină puternică, sunt printre cei mai comuni declanșatori ai unui episod de cefalee.

Investigații și diagnostic

Când se suspicionează o cefalee secundară, investigațiile medicale sunt indispensabile. Medicul neurolog va începe cu un examen clinic și neurologic amănunțit, urmat de verificarea tensiunii arteriale și a altor parametri uzuali. Frecvent, în aceste cazuri, se recomandă completare a examinării cu tomografie computerizată sau rezonanță magnetică cerebrala, pentru a evidenția leziuni structurale sau vasculare. Analizele de sânge și, uneori, analiza lichidului cefalorahidian pot completa investigațiile atunci când se suspectează o infecție sau o hemoragie.

Foto: shutterstock

Preluat de la: csid.ro