La granița dintre sectoarele Ciocana și Râșcani din capitală există un parc înființat în 1970. În perioada sovietică, acesta purta numele unui membru al organizației clandestine antifasciste „Tânăra Gardă” – Boris Glavan. Acum însă, îl cinstește pe Dumitru Rîșcanu – mareșal al nobilimii din Basarabia. Una dintre clădirile din zona verde este decorată de un mozaic foarte colorat, realizat din smalt.

În ultimii ani, parcul s-a transformat vizibil într-un spațiu modern și funcțional. Mozaicul, însă, a rămas fără restaurare. Astfel, în prezent arată bine doar aproximativ 50 % din lucrarea inițială, scrie ru.diez.md. Din ceea ce s-a păstrat, în partea stângă a compoziției se poate vedea clar figura unui bărbat înconjurat de motive naturale – flori, copaci și păsări.

Date despre această operă de artă și despre autorul său nu am găsit în nicio sursă deschisă. Ceea ce cunoaștem, având în vedere aspectul mozaicului, e că materialul din care a fost realizat este smaltul (sticlă opacă colorată, realizată prin tehnologii speciale). Acesta era preferat de maeștrii sovietici pentru luminozitatea sa și rezistența la diferite condiții de mediu. Culorile predominante în lucrare sunt portocaliu, galben, roșu și maro.

De ce mozaicurile erau atât de populare în URSS

Panourile mozaice sunt create din materiale durabile și sunt rezistente la orice condiții de mediu, constituind o formă de artă durabilă. Datorită acestui fapt, autoritățile sovietice foloseau mozaicurile ca mijloc de propagandă vizuală, subliniind valorile și idealurile vieții din URSS și ale comunismului.

Majoritatea lucrărilor reprezentau scene legate de muncă, colectivism, industrializare, eroism al muncitorilor și țăranilor, precum și realizări spațiale și științifice.

Aici găsiți lista celor mai remarcabile opt panouri de mozaic din Chișinău, potrivit primăriei municipiului.

Preluat de la: diez.md