Deşi bolile de ficat nu sunt declarate comorbidităţi în cazul afectării cu COVID-19, ar trebui să ştii că sunt, totuşi studii şi cercetători care avertizează că o boală pre- existentă a ficatului poate duce la simptome mai grave în cazul în care te infectezi cu COVID-19.

Persoanele cu boli cronice pot prezenta simptome mai severe la infectarea cu COVID-19

Un studiu recent făcut de Centrul pentru controlul şi prevenţia bolilor din China spune că rata de deces este mai mare la cei care au boli pre-existente: 5.6% pentru cancer, 6.0% pentru tensiune arterială, 6.3% pentru boli respiratorii cronice, 7.3% pentru diabet şi 10.5% bolile cardiovasculare. Cel mai mare risc îl prezintă, în proporţie de 14,8% persoanele care au peste 80 de ani. Acest studiu nu include afecţiunea ficatului ca fiind comorbiditate.

Agenţia Reuters Health anunţă că la aproximativ 60% dintre pacienţii cu SARS (Sindrom acut respirator) şi la cei cu Sindromul respirator Middle East coronavirus
(ambele având o secvenţă asemănătoare cu SARS Coronavirus 2 ce e responsabil de COVID-19) s-a observat o afectare a ficatului.

<!–

Formul de quiz

–>

Cercetătorii de la Centrul Naţional Clinic de Cercetări pentru Boli Infecţioase din Beijing în frunte cu Dr. Fu-Sheng Wang au folosit datele de la şapte studii de caz plus datele unui spital din Beijing pentru a evalua cum este afectat ficatul celor care iau virusul COVID-19. Iar concluziile ce au apărut într-un raport online al revistei The Lancet Gastroenterology and Hepatology spun că între 2 şi 11% dintre pacienţii cu COVID-19 prezintă anormalităţi la nivelul ficatului şi între 14 şi 53% au niveluri anormale de alanin aminotransferază  şi aspartat aminotransferază în timpul progresiei bolii. Mai mult, pacienţii cu simptome severe ale virusului au rate mai mari ale disfuncţiei ficatului. Cei simptomatici au niveluri crescute ale enzimelor ficatului mai mari decât ale pacienţilor asimptomatici. Prin urmare, cu cât simptomele sunt mai severe, cu atât mai mult este afectat ficatul. Însă, la analiza patologică a ţesutului ficatului unui pacient care a murit de COVID-19 nu s-au găsit urme ale virusului în ficat.

Legătura dintre bolile de ficat şi COVID-19

Bolile cronice de ficat afectează peste 300 de milioane de oameni în China şi, cu toate astea, interacţiunea dintre bolile de ficat şi coronavirus nu au fost încă studiate.
“Ţinând cont de sistemul imunitar compromis, la pacienţii cu simptome severe de COVID-19 care au şi boli pre-existente precum boli în stadii avansate ale ficatului, mai ales la cei în vârstă ce prezintă şi alte riscuri, este nevoie de o abordare terapeutică individualizată”, a concluzionat Dr. Fu-Sheng Wang, autorul studiului. “Viitoarele studii ar trebui să se focuseze pe cauzele afectării ficatului în cazul infectării cu COVID-19 şi efectul comorbidităţilor legate de ficat în tratament şi rezultate”.
Dr. Hongcui Cao de la The First Affiliated Hospital, Collegiul de Medicină, Universitatea Zhejiang, din Hangzhou, China spune pentru Reuters Health că punând cap la cap mai multe studii făcute anterior pe şoareci şi oameni s-a ajuns la concluzia că pacienţii cu probleme pre-existente la ficat sunt mai susceptibili la SARS COVID-19.
Ori, tocmai de aceea, cei care au o boală de ficat pre-existentă ar trebui să se păzească mai mult de coronavirus.
În comparaţie cu populaţia sănătoasă, cei care au condiţii special de sănătate precum boli pre-existente au un risc mai mare de a dezvolta simptome serioase  în cazul în care se infectează cu coronavirus.
Bolnavii cu hepatita C – mai ales cei căror nu li s-a administrat un tratament antiviral – au risc mai mare de boli de inimă. Bolnavii cu staetoză non-alcoolică sau în formele ei mai grave steatohepatită non- alcoolică  au adesea risc de boli cardiovasculare incluzând şi sindrom metabolic, obezitate şi diabet, crescând astfel complicaţiile c ear putea apărea la contactarea coronavirusului.
Deşi virusul Hepatitei B este comun în China şi în alte ţări asiatice nu s-a raportat încă nicio influenţă a acestui virus la cei infectaţi cu coronavirus.Specialiştii afirmă că un sistem imunitar slăbit nu este capabil să lupte cu virusul sau poate duce la un răspuns imun inflamator major cunoscut sub numele de“furtuna de citokină.”Paradoxal, supresia imună poate să însemne mai puţine simptome sau simptome mai blânde, însă, în organism, virusul să distrugă plămânii sau alte organe. Tocmai pentru că în astfel de cazuri simptomele sunt mai subtile, trebuie să fim mai atenţi. Steve Pergam, cercetător la Centrul de Cercetare pentru Cancer Fred Hutchinson, divizia de Vaccinuri şi Boli Infecţioase: “Adesea simptomele iniţiale pot fi mai puţin proeminente, dar nivelul bolii poate fi, de fapt, mai severe.”