pixel.png

Aşa cum produsele alimentare au dată de expirare şi obiectele de uz casnic, nu doar electrocasnicele, trebuie înlocuite de mai multe ori pe parcursul unei vieţi pentru asigurarea sănătăţii, consideră specialiştii. De exemplu, o saltea de pat nu ar trebui folosită mai mult de 5 ani, maxim 7-8 dacă vorbim despre modelele de top, cu spumă de memorie. Una uzată afectează sănătatea coloanei vertebrale şi calitatea somnului. În aceeaşi categorie intră şi canapeaua, deşi aici vorbim despre o durată mai mare de viaţă, de până la 15 ani.

Nici accesoriile de baie, precum covoraşele, garniturile sau perdelele de duş, nu este recomandat să le ţinem o veşnicie. Pentru că sunt expuse în mod regulat la apă şi abur, au toate şansele să prindă mucegai. De aceea, ele trebuie schimbate la şase luni, maximum un an.

“Obiectele din această categorie nu presupun investiţii majore, ȋnsă ele sunt extrem de importante pentru că ȋn joc este chiar sănătatea noastră. Pernele, covoarele, lenjeriile sau draperiile sunt adevărate depozite de praf şi acarieni şi pot determina alergii, astm, rinite şi multe alte afecţiuni. Ȋn plus, din punct de vedere al designului, schimbarea acestor elemente poate da o faţă nouă unei ȋncăperi, deşi mobilierul rămâne acelaşi”, explică designerul de interior Natalia Berezovskaia, owner al The Famous Design.

<!–

Formul de quiz

–>

Românii investesc rar şi puţin în decorarea unui apartament

Dacă generaţiile 50+ îşi redecorează casele o dată, maxim de două ori în viaţă, tinerii au început să o facă mai des. Principalul motiv este schimbarea locuinţei, fie că vorbim despre apartamente închiriate sau despre mutarea într-un spaţiu mai generos.

“Pentru majoritatea românilor, reamenajare înseamnă renovare, adică dat o lavabilă pe pereţi, reparat una alta şi cam atât. Pentru generaţia părinţilor mei, de exemplu, de schimbat mobila nici măcar nu se pune problema până când un obiect nu se strică. Şi chiar şi atunci primul lor gând este să încerce să o repare. Am observat că există chiar un ataşament al oamenilor faţă de anumite produse sau elemente de decor. Să ne amintim despre faimoasele mileuri sau bibelouri care stau mândre în mii de sufragerii din România, de zeci de ani. Însă, dacă vorbim despre persoanele de până în 40 de ani, datele se schimbă. Sunt mult mai deschişi să redecoreze, în special cei cu venituri peste medie. Din experienţa mea, aş spune că această categorie îşi reamenajează locuinţa undeva la 10-15 ani. Este un termen rezonabil, să spunem. Ne apropiem, încet încet, de obiceiurile occidentale. Spre exemplu, britanicii îşi schimbă designul locuinţelor în medie, la opt ani”, spune designerul Natalia Berezovskaia.

Dacă ȋn SUA amenajarea unui apartament de nivel low-mediu ajunge la 40% din valoarea proprietăţii, iar una mediu-high poate depăşi preţul apartamentului sau al casei, românii merg, ȋn continuare, pe principiul “ieftin şi bun”.

“Chiar şi în Rusia, unde piaţa este asemănătoare cu a noastră, investitia ȋntr-o amenajare ajunge aproape de costul proprietăţii. Ȋn România, majoritatea clienţilor ar vrea cu 10.000 Euro să amenajeze un apartament de 90 mp, a cărui valoare este de 100.000-120.000 Euro. Deci undeva la 10% din valoarea lui, ceea ce înseamnă prea puţin. Ȋn plus, ȋn Occident, a apela la un designer de interior este ceva normal, ca mersul la medic, de exemplu. Dar mulţi români au ȋncă impresia că este mai ieftin şi mai rapid să ȋşi decoreze singuri casa, ori asta este un mit. Un designer de interior experimentat poate recomanda magazine sau outleturi de mobilier şi decoraţiuni mai puţin cunoscute, unde are discounturi, colaborează cu firme de construcţii sau alţi furnizori la care, de asemenea, beneficiază de preţuri mai mici. Vă poate ajuta să economisiţi bani şi timp, fără a face rabat de la calitate”, mai spune Natalia Berezovskaia.

Preluat de la: csid.ro