Pe lângă numeroasele utilizări în gastronomie, condimentele sunt recunoscute şi pentru multiplele beneficii pentru sănătatea organismului nostru, efecte susţinute de studiile efectuate de specialişti.

Iată câteva dintre avantajele utilizării din belşug a plantelor aromatice precum rozmarinul, cimbrişorul, salvia, busuiocul şi oregano, precum şi câteva sfaturi utile pentru introducerea lor corectă în alimentaţie.
 

Rozmarinul creşte imunitatea şi sprijină digestia

Extrem de popular în tradiţia culinară a multor popoare, rozmarinul este un condiment bogat în fier, calciu şi vitamina B6. Rozmarinul este o sursă excelentă de compuşi cu efect antioxidant şi antiinflamator, care ar putea întări în mod natural sistemul imunitar, arată un studiu publicat în Plant Foods for Human Nutrition, realizat de Wiesenfeld P. et. al.

<!–

Formul de quiz

–>

Protejează-te şi Comandă online!

De asemenea, aroma rozmarinului este excelentă pentru creşterea capacităţii de concentrare şi ameliorarea stării emoţionale, arată datele unei cercetări publicate în revista ştiinţifică Therapeutic Advances in Psychopharmacology.

O substanţă numită acid carnosic, prezentă în rozmarin, s-a dovedit a avea efecte benefice şi pentru sănătatea creierului, datorită capacităţii acesteia de a atenua acţiunea nocivă a radicalilor liberi asupra celulelor cerebrale. Acelaşi compus ar putea proteja şi vederea, arată un alt studiu publicat în Investigative Ophthalmology & Visual Science.

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Frecvent utilizat în bucătăria mediteraneeană, rozmarinul este un condiment care nu trebuie să-ţi lipsească din casă, mai ales în perioada următoare. Este un companion perfect atât pentru cartofii noi la cuptor, cât şi pentru preparatele din carne de miel sau de oaie, specifice sărbătorilor pascale.

Oregano are proprietăţi antibacteriene, antiinflamatoare şi antioxidante

Acestui condiment i se mai spune şi „planta bucuriei şi a fericirii”, iar numele i se trage, pare-se, de la efectele sale benefice asupra stării emoţionale. Un studiu bazat pe analiza mai multor cercetări efectuate de-a lungul timpului a arătat că anumiţi compuşi din oregano pot inhiba secreţia de cortizol, hormonul stresului, ameliorând astfel stările de anxietate şi depresia.

Protejează-te şi Comandă online!

De asemenea, oregano are şi proprietăţi antibacteriene, datorită substanţelor numite carvacrol şi timol, despre care un studiu de laborator publicat recent în revista ştiinţifică Foodborne Pathogens and Disease a relevat că ar putea inhiba dezvoltarea anumitor bacterii pe suprafaţa cărnii şi a produselor lactate.

Iar beneficiile nu se opresc aici! Oregano ar putea avea şi proprietăţi antiinflamatoare şi antioxidante, arată datele unei cercetări realizate de  o echipă de savanţi de la Universitatea Illinois, condusă de dr. Keith W. Singletary.

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Astfel, este posibil ca oregano să reducă riscul de dezvoltare a inflamaţiilor, una dintre principalele cauze ale multor probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, astmul, artrita autoimună sau artrita reumatoidă.

Compuşii antioxidanţi din oregano sunt benefici şi pentru sănătatea celulelor, care sunt astfel ferite de stresul oxidativ rezultat în urma acţiunii radicalilor liberi.

Cimbrişorul, benefic pentru sănătatea aparatului respirator

Hipocrate, părintele medicinei, recomanda frecvent la vremea sa consumul de cimbrişor, datorită efectelor benefice pe care le avea asupra aparatului respirator. Iar studiile făcute de-a lungul vremii au arătat că acest beneficiu are şi un fundament ştiinţific.

Protejează-te şi Comandă online!

Timolul din acest condiment parfumat este o substanţă considerată „biocid natural”, având proprietăţi antibacteriene, susţine un studiu comparativ din 2010, realizat de cercetătorii britanici Astani A., Reichling J. şi Schnitzler P.

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

De asemenea, o cercetare a savanţilor din Polonia, ale cărei rezultate au fost publicate în 2011, a relevat că uleiul extras din cimbrişor poate fi eficient împotriva multor bacterii care prezintă rezistenţă la antibiotice, precum stafilococii, enterococii, E. coli sau Pseudomonas.

Salvia poate contribui la normalizarea colesterolului şi glicemiei

Proaspăt, picant, uşor amărui – aşa poate fi descris gustul acestui condiment fără de care peştele nu ar mai căpăta acea savoare inconfundabilă. Pe lângă utilizările sale în bucătărie, salvia poate avea şi virtuţi terapeutice.

Protejează-te şi Comandă online!

Potrivit unei cercetări publicate în revista ştiinţifică Agricultural Food and Chemistry, sunt de apreciat în special efectele antiinflamatoare ale salviei, care pot ameliora durerile în gât şi gingiile inflamate.

De altfel, salvia este un ingredient din ce în ce mai des folosit în compoziţia pastelor de dinţi, arată un studiu recent. Acţiunea benefică a salviei se datorează substanţelor pe care le conţine, şi anume 1,8-cineol, camfor, borneol, camfen şi acetal de bornil.

De asemenea, salvia poate avea rol protector împotriva radicalilor liberi, datorită proprietăţilor sale antioxidante. Astfel, celulele sunt protejate de stresul oxidativ şi este încetinit procesul de îmbătrânire celulară, arată datele unei cercetări realizate de savanţii japonezi Miura K., Kikuzaki H. şi Nakatani N.

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Compuşii benefici din salvie ar putea influenţa inclusiv valorile glucozei şi ale colesterolului din sânge, relevă o cercetare publicată în Journal of Complementary Medicine.

Savanţii au ajuns la concluzia că frunzele de salvie pot echilibra nivelul lipidelor şi al zahărului din sânge, un aspect important de care trebuie să ţină cont toate persoanele cu diabet, hipercolesterolemie sau hipertrigliceridemie.

Să nu uităm că salvia, prin gustul ei desăvârşit, reduce nevoia de a adăuga sare suplimentară în mâncăruri, iar asta contribuie la menţinerea sănătăţii inimii.

Busuiocul poate avea proprietăţi antimicrobiene şi antihipertensive

Cu un parfum aparte şi busuiocul este un condiment nelipsit din gastronomia italiană. Bogat în macronutrienţi precum calciu şi vitamina K, dar şi substanţe cu efect antioxidant, precum eugenol şi limonen, busuiocul poate avea adevărate virtuţi terapeutice.

Protejează-te şi Comandă online!

Folosit în medicina tradiţională pentru proprietăţile sale antimicrobiene, busuiocul s-a dovedit a avea efecte benefice şi în studii de laborator. Un astfel de exemplu este o cercetare publicată în 2013 în revista Molecules, realizată de o echipă de savanţi polonezi, formată din dr. Monika Si-enkiewicz, Monika Łysakowska, Marta Pastuszka, Wojciech Bienias şi Edward Kowalczyk.

Aceştia au descoperit că uleiul de busuioc poate fi eficient împotriva mai multor tipuri de infecţii, cum sunt cele provocate de E. coli, Klebsiella pneumonia, Pseudomonas aeruginosa şi Acinetobacter baumanii.

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Responsabile de această acţiune antibacteriană sunt 7 substanţe prezente în uleiul de busuioc, respectiv 1,8-cineol, camfor, alfa-pinen, beta-pinen, camfen, estragol şi transalfa-bergamoten.

Un alt beneficiu al busuiocului vizează sistemul cardiovascular. Un studiu clinic din 2012 publicat în Journal of Preventive Cardiology a arătat că administrarea zilnică a 300 mg de extract de busuioc tulsi, timp de 4 săptămâni, a redus nivelul de colesterol şi trigliceride al participanţilor.

Atenţie: Chiar dacă au efecte benefice dovedite în cadrul studiilor de mai sus, rozmarinul, oregano, salvia, cimbrişorul şi busuiocul nu previn, nu ameliorează şi nu tratează infecţiile virale, respectiv nu reprezintă un tratament în cazul infecţiilor de acest tip.

Sfatul FUCHS

Cum putem aduce plus valoare preparatelor culinare pe care le consumăm prin adăugarea acestor ierburi aromatice cu proprietăţi benefice şi cum armonizează ele cel mai bine cu alte condimente din bucătăria noastră?

Rozmarinul

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Rozmarinul armonizează minunat cu plantele mediteraneene, cum ar fi cimbrişor, oregano, lavandă, foi de dafin şi salvie.

Aroma rozmarinului

Gustul rozmarinului este răşinos şi aromat. Dacă se lasă la uscat, gustul său este uşor amar şi iute.

Utilizarea rozmarinului

Rozmarinul îmbogăţeşte nenumărate feluri de mâncare din bucătăria mediteraneeană. Dă o aromă deosebită cărnii de miel şi de oaie, viţel, fripturii de porc, fripturii de iepure, tocăniţelor de pui.

Oregano

Sursa foto: fuchs-condimente.ro

Oregano se armonizează bine cu busuioc, piper Cayenne, dafin, paprika, piper, rozmarin, cimbru, cimbrişor, salvie şi ienupăr. Oregano împreună cu rozmarin, busuioc, salvie şi cimbrişor compun celebrul amestec de ierburi aromatice denumit „Verdeţuri de Provence”.

Aroma oregano

Oregano se remarcă prin aroma intensă, proaspătă şi prin gust înţepător, uşor amar. Mai este cunoscut şi sub numele de măghiran sălbatic şi este considerat cel mai popular condiment folosit în bucătăria mediteraneeană.

Utilizare oregano

Oregano uscat are o aromă mult mai puternică decât cel proaspăt. Este un condiment de bază folosit pentru asezonarea pizzei, pastelor şi în special în orice preparate care conţin roşii. De asemenea, se asociază bine cu mâncărurile din legume, cu supe, sosuri de roşii, salate, dar şi cu peşte, carne de vită sau porc. Este baza ideală pentru marinade şi vinaigrete. Puteţi obţine cu uşurinţă ulei aromat cu oregano: turnaţi într-un recipient ulei vegetal de calitate, adăugaţi oregano uscat şi lăsaţi la macerat timp de aproximativ 4 săptămâni, într-un loc întunecat.

Salvia

Salvia se potriveşte cu rozmarinul, cimbrul, oregano, pătrunjelul şi dafinul.

Aroma salviei

Salvia are un gust proaspăt, picant, uşor amărui. Mirosul este puternic şi la fel de aromat. Faptul că salvia are un gust şi un miros atât de intens se datorează, în principal, uleiului esenţial conţinut din abundenţă.

Utilizarea salviei

Aceasta este perfectă pentru preparate din carne, peşte şi legume. Frunzele de salvie pot fi, de asemenea, utilizate ca parte a umpluturilor, în supe şi chiar prăjituri savuroase.

Bine de ştiut: Salvia dezvăluie aroma sa intensă cel mai bine dacă este prăjită în grăsimi.

Cimbrişorul

Se armonizează foarte bine cu busuioc, lavandă, măghiran, oregano, rozmarin şi cimbru.

Aroma cimbrişorului

Se caracterizează printr-un parfum puternic şi gust proaspăt picant-piperat.

Utilizarea cimbrişorului

Desăvârşeşte gustul preparatelor din legume (cum ar fi fasole, cartofi, varză, mazăre, linte şi roşii), din carne şi peşte. Se foloseşte, în special, în asociere cu carnea grasă sau în mâncăruri cu afumături.

Bine de ştiut: Frunzele de cimbrişor sunt recoltate atunci când plantele încep să înflorească, întrucât aroma acestora este mult mai intensă. Se foloseşte cu moderaţie deoarece are o aromă puternică şi iute şi poate acoperi gustul celorlalte ingrediente.

Busuiocul

Busuiocul se armonizează foarte bine cu: anason, cardamom, coriandru, nucşoară, oregano, pătrunjel, rozmarin, salvie, cimbru şi cimbrişor.

Aroma busuiocului

Busuiocul este aromat, dulce şi piperat în mod plăcut, împrumutând mâncării o aromă proaspătă.

Utilizarea busuiocului

În salata caprese, pesto şi antipasti busuiocul aduce atingerea tipic mediteraneeană fiind indispensabil. Pe lângă mâncărurile reci, busuiocul este potrivit şi pentru paste, mâncăruri cu carne, sosuri sau supe.

Bine de ştiut: Busuiocul se adaugă cu puţin timp înainte de a fi gata mâncarea, pentru a-şi păstra aroma.