Organizaţii din cadrul societăţii civile catalane îndeamnă la noi proteste faţă de încarcerarea de către autorităţile spaniole a doi lideri separatişti, Jordi Sanchez şi Jordi Cuixart, relatează The Associated Press, citat de News.ro.

Audienţa Naţională a dispus arestarea preventivă a liderilor asociaţiilor separatiste Adunarea Naţională Catalană şi Omnium Cultural pe care-i acuză de organizarea unor proteste la mijlocul lui septembrie, care au obstrucţionat o anchetă cu privire la pregătirea referendumului de autodeterminare interzis de la 1 octombrie.

Acest grup de organizaţii a convocat un miting, joi, la intrarea în sediul prefecturii din Barcelona. Un miting mult mai mare este convocat, de asemnea, sâmbătă după-amiaza în centrul capitalei Cataloniei.

Premierul catalan a trimis o scrisoare Madridului în urmă cu scurt timp în care anunţă că dacă Mariano Rajoy va refuza negocierile şi dacă va activa acel articol 155 din constituţia Spaniei – care prevede suspendarea autonomiei regiunii – atunci, la o dată oportună, Parlamentul catalan ar putea vota textul de independenţă.

Nu avem, aşadar, în continuare un răspuns clar.

Imediat a venit şi reacţia Madridului: Guvernul spaniol va continua procedurile de suspendare a autonomiei, pentru a restabili legea în regiunea catalană. Spania va începe sâmbătă procedurile pentru suspendarea automiei Cataloniei. Prim-ministrul Mariano Rajoy a anunțat că va activa Articolul 155 din Constituție, care îî permite să preia controlul asupra regiunii.

O variantă propusă de Madrid ar fi fost organizarea de alegeri anticipate în Catalonia, ceea ce ar evita o intervenţie directă a guvernului naţional.

Miercuri, ministrul spaniol de externe, aflat în vizită în Bucureşti, spunea că guvernul său va merge mai departe cu procedurile pentru suspendarea autonomiei. E totuşi loc de dialog şi chiar de o discuţie despre lărgirea autonomiei catalane, dacă şi numai dacă oficialii locali renunţă la secesiune, a adăugat acesta.

Şi la începutul săptămânii, premierul Cataloniei a refuzat să dea un răspuns clar asupra independenţei. A trimis o scrisoare guvenului din Madrid, în care cerea o perioadă de negociere de două luni și o întâlnire de urgenţă cu premierul Spaniei.

Pe 1 octombrie în Catalonia a avut loc un referendum de independenţă. Potrivit datelor guvernului catalan, care nu au putut fi verificate în lipsa unei comisii electorale independente, 90% dintre cei care au votat au spus „da” independenței Cataloniei, însă rata prezenței la vot a fost de numai 43%.

Phpt Credit: afp.com

Carles Puigdemont a promis să declare independența dacă majoritatea catalanilor votează pentru aceasta, dar ulterior, într-o declarație ambiguă în fața parlamentului regional, el a cerut suspendarea efectelor acestei proclamări în așteptarea unei medieri internaționale în disputa cu Madridul.

Liderul catalan Carles Puigdemont are la dispoziție până astăzi la ora locală 10:00 (11:00 ora României) să renunțe la planurile de independență ale regiunii spaniole. În caz contrar, Catalonia riscă să piardă autonomia, relatează BBC News.

Potrivit publicației britanice, Puigdemont va lansa o campanie și mai agresivă pentru proclamarea independenței, dacă guvernul spaniol îi retrage autonomia Cataloniei. Există temeri că o astfel de situație ar putea declanșa un război civil în regiune.

Vicepreşedinta Guvernului spaniol Soraya Saenz de Santamaria a confirmat miercuri – cu 24 de ore înainte de exprirarea unui ultimatum în acest sens – că Madridul va încerca să suspende total sau parţial autonomia Cataloniei, în cazul în care liderii separatişti ai acestei regiuni spaniole nu renunţă la declararea independenţei, relatează AFP, citat de News.ro.

În cazul în care solicitarea Guvernului adresată preşedintelui separatist catalan Carles Puigdemont nu este satisfăcută, „domnul Puigdemont va provoca aplicarea articolului 155 al Constituţiei”, care permite suspendarea autonomiei, a declarat Soraya Saenz de Santamaria.

„Singurul lucru pe care i-l cer domnului Puigdemont este să acţioneze cu bun simţ şi echilibru”, a declarat anterior şeful Guvernului conservator Mariano Rajoy, în cadrul aceleiaşi sesiuni parlamentare.

Până acum, Guvernul a sugerat că opţiunea suspendării autonomiei nu era singura de pe masă şi că avea în vedere şi alte scenarii, deoarece aplicarea articoluli 155 este complexă.

Spania este o ţară extrem de descentralizată, iar Constituţia adoptată în 1978 le încredinţează celor 17 regiuni – „comunităţile autonome” – puteri extinse în domeniile sănătăţii şi educaţiei de exemplu, la care ele ţin foarte mult.

Articolul 155 – care poate să fie declanşat doar de o majoritate absolută a senatorilor – îi va permite Guvernului central să preia controlul direct asupra tuturor sau doar unei părţi a competenţelor delegate – poliţia, finanţele, educaţia, între altele.

Mariano Rajoy a sugerat deja că, în cazul unei declaraţii de independenţă – imediate sau amânate -, Guvernul ar putea să suspende autonomia regiunii, o măsură care a fost aplicată în 1934, după proclamarea unui „stat catalan al Republicii federale spaniole”. Aceasta a fost suspendată de către fostul dictator Francisco Franco (1939-1975).

Această decizie riscă să şocheze cu atât mult pe plan local, cu cât exact în jurul acestei dezbateri pe tema competenţelor Cataloniei – oprită de anularea parţială în 2010 de către justiţie a unui statut care-i conferea puteri foarte largi – îşi are originea criza actuală.

Madridul i-a dat un ultim termen – până joi la ora locală 10.00  – preşedintelui separatist al Cataloniei să revină la legitimitate, după ce Puidgemont a refuzat să spună clar luni dacă îndepărtează o declaraţie unilaterală de independenţă.

„Noi sperăm ca în orele care vin (…) să răspundeţi cu claritatea pe care v-o cer toţi cetăţenii”, i-a scris luni premierul spaniol Mariano Rajoy.

Preluat de la: diez.md